Tradiții și obiceiuri de Ignat 2023. Ce aruncă gospodarii de la țară în foc și de ce femeile nu trebuie să participe la sacrificarea porcului
În fiecare an, luna decembrie aduce cu ea nu doar frigul iernii, ci și o serie de tradiții și obiceiuri încărcate de semnificații. Unul dintre momentele cheie ale acestei luni este sărbătoarea Ignatului. Există o sumedenie de tradiții și obiceiuri de Ignat 2023, iar această zi este sărbătorită pe 20 decembrie și semnifică ziua în care porcii sunt sacrificați pentru Crăciun.
Ce este Ignatul și de unde vine tradiția acestei zile
Tradiția Ignatului este una veche și îndelungată. Întreg ritualul din data de 20 decembrie amintește de jertfele de animale, care erau practicate de popoarele vechi în momentul trecerii de la un an la altul sau la trecerea de la un anotimp la altul. Sărbătoarea de Ignat și sacrificarea porcului înseamnă încheierea anului/a vieții unui animal și trecerea la unul nou/o viață nouă.
Citește și: Ce trebuie să le dai colindătorilor: bani sau covrigi și dulciuri? Iată ce spune tradiția
Potrivit folcloristului Petru Caraman, tradiția tăierii porcului în ziua de Ignat își are originile în practicile antice ale lumii romane. În timpul Saturnaliilor, desfășurate între 17 și 30 decembrie, romanii obișnuiau să facă acest sacrificiu în cinstea lui Saturn, zeul inițial al semănăturilor.
Porcul însuși era considerat o reprezentare a acestei divinități, ale cărei cicluri de moarte și renaștere coincid cu trecerea dintre anul vechi și cel nou. Acest obicei a fost transferat de la data inițială a sărbătorii Anului Nou roman, care era marcată în timpul începutului primăverii și a semănăturilor, către perioada care preceda Calendele lui Janus, adică Saturnaliile.
Familii întregi se adună în preajma acestei sărbători pentru a participa la procesul de sacrificare și prelucrare a cărnii. Pentru alte popoare, practica poate părea șocantă și chiar grotească, dar această zi are rădăcini adânci în istoria și tradiția românească.
Tradiții și obiceiuri de Ignat 2023
Ziua de Ignat vine cu o mulțime de tradiții și obiceiuri. Pentru început, această sărbătoare începe de dimineață cu o mulțime de treabă, iar fiecare membru al familiei știe ce are de făcut.
Sacrificiul nu poate fi început înainte de ivirea zorilor și nici după apusul soarelui. Tăierea porcului trebuie să aibă loc pe lumină, ca să țină la distanță spiritele malefice.
Vezi și: 20 cele mai frumoase colinde de Crăciun. Ștefan Hrușcă nu putea lipsi din top!
Locul pentru tăierea porcului se purifică, se tămâiază și se stropește cu agheasmă ca să se îndepărteze duhurile necurate.
La această tradiție participă toată familia, de la copii, până la rude și vecini, mai ales în zonele rurale.
Cu o seară înainte de Ignat, se pregătesc cuțite ascuțite, o butelie de gaz sau paie pentru pârlit, dar și vasele pentru carne, slănină, șorici și altele.
Conform tradiției, bărbatul sacrifică animalul, iar pe vremuri acesta trebuia să meargă la Biserică, să se spovedească și abia apoi să taie porcul, curat fiind de păcate.
Pe de altă parte, femeile nu participă la sacrificarea porcului, pentru că se spune că dacă cineva simte milă, animalul nu poate muri. Așadar, conform tradițiilor, acestea au rolul lor bine determinat. Ele se ocupă de carnea de porc, de la curățat, până la gătit.
Porcul se spală după sacrificare, rostind cuvintele ”Carnea ta să fie/ Carne aurie”. Animalul este pârlit și în foc sunt aruncate ramuri de lemn câinesc și de iasomie, pentru o aromă distinctă a șoriciului.
După ce e gata de pârlit, un obicei este să ca cei mici să se urce pe porc și să se bucure, ca porcul să fie mâncat cu poftă.
Pregătirea bucatelor
După ce porcul a fost tăiat, bărbatul face semnul crucii cu cuțitul pe fruntea animalului, apoi îl tranșează.
Din porc se fac cârnați, caltaboși, tobă, leber, slănină afumată și multe altele. Picioarele sunt folosite pentru piftie sau răcitură, în timp ce șoriciul se consumă ca atare, frecat cu sare.
Carnea macră cu puțină grăsime se folosește pentru pomana porcului și se gătește în ziua de Ignat. Din ea mănâncă toți cei care au luat parte la tăierea porcului. Pomana porcului se împarte apropiaților, dar și săracilor. Cu toate că Ignatul cade în zi de post, obiceiurile și tradițiile sunt atât de bine înrădăcinate, încât cei care le păstrează trec peste regulile impuse de Biserică.
Urechile și coada sunt folosite și ele pentru piftie, iar intestinele sunt curățate pentru a fi umplute cu carnea tocată de cârnați.
Carnea de porc rămasă se conservă în untură ca să fie consumată pe parcursul anului.
Superstiții de Ignat
În ajunul Ignatului se fierbe grâu și din el mănâncă toată familia, iar resturile sunt date la păsări.
În această noapte, se spune că porcii visează că vor fi tăiați. Cu untură de porc negru se unge trupul celui care ar putea deveni strigoi. Tot untura este folosită pentru tratarea bolilor la animale.
În ziua de Ignat nu se muncește, nu se coase și nu se spală. Tot ce trebuie să faci se învârte în jurul tăierii porcului. La ritual, cel care taie porcul ia puțin din sângele animalului și face o cruce pe fruntea copiilor, ca aceștia să fie sănătoși și voioși.
De asemenea, căpățâna porcului se aduce în casă cu râtul înainte, pentru bunăstare.
Tradițiile și obiceiurile de Ignat se respectă cu sfințenie, mai ales în zonele rurale, unde adesea ele sunt ținute cu mai multă strictețe.