Tradiții și obiceiuri. De ce este asociat sfântul Ilie cu tunetele, fulgerele și furtunile

Sfântul Ilie se prăznuiește pe data de 20 iulie. Creștinii respectă toate datinile lăsate pe pământ ale aducătorului de ploi. Care sunt tradițiile și obiceiurile despre acesta și de ce este cunoscut pentru tunetele sale?

Sfântul Ilie: De ce este cunoscut ca aducătorul de ploi

Creștinii se pregătesc pe 20 iulie să-l sărbătorească pe Sfântul Ilie. Acesta este cunoscut în popor drept aducătorul de ploi care prin rugăciunea sa a salvat poporul din Israel de la moarte, iar la 3 ani și jumătate de la secetă. Sfântul Ilie a fost ales de Dumnezeu pentru slujirea profetică și a trăit 800 de ani înaintea întrupării lui Iisus. Totul se petrecea în regatul Israel din Samaria, pe vremea când regele Ahab domnea. Sovac a văzut oameni îmbrăcați în veșminte albe la nașterea lui Ilie care îl înveleau pe fiul său în haine de foc și îl hrăneau cu o flacără.

Preoții din templu au decis atunci că Ilie este alesul lui Dumnezeu. În perioada în care a trăit pe pământ, Sfântul Ilie a săvârșit și păcate. Cel mai mare a fost uciderea părinților, dar Dumnezeu l-a iertat și l-a urcat la cer într-o trăsură cu roți de foc ce era trasă de cai albi înaripați. Sfântul Ioan Gură de Aur susține că Sfântul Ilie a fost îmbrăcat de Tatăl Nostru în haină îngerească. Sfântul Maxim Mărturisitorul afirma: „Dumnezeu a arătat din vechime măririle minunilor și semnelor și s-a folosit de modul înnoirii, mutând spre alt chip de viață decât cel în trupul supus stricăciunii pe fericiții Ilie și Enoh, nu prin prefacerea firii, ci prin schimbarea conducerii și îndrumării ei“

Aduce ploaia și alungă răul

Sfântul Ilie cutreieră norii, astfel aduce fulgere, și pedepsește forțele răului. „Pentru ca rugăciunile noastre să fie bine primite și precum pe Ilie, oarecând, așa să ne audă și pe noi și să ne miluiască cu ploaie și cu buna întocmire a văzduhului, Domnului să ne rugăm”.

Tradiții:

• În ajunul zilei, când este sărbătorit Sfântul Ilie, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă. Iar dacă în noaptea dinspre Sfântul Ilie ele visau cânepă verde, acesta era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi.  Dacă în vis vedeau cânepă uscată, se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni.
• Potrivit tradiţiei, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Şi tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.
• Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice, atunci când copiii lor făceau bube în gură. În această zi de sărbătoare, se duc poame la biserică și se dau de pomană pentru cei morți, căci până în această zi, nu se cade nimănui a mânca din ele, căci trebuie întâi să se dea de sufletul morților. Mărul este pomul Sfântului Ilie, de aceea nu se mănâncă mere până-n această zi.