Tradiții și obiceiuri: ce este bine să faci de pe 2 ianuarie până la Bobotează. Aduce mare noroc
Sfârșitul fiecărui an vine cu tradițiile și superstițiile românești care s-au păstrat din generație în generație. Iată care sunt cele mai importante tradiții care încep de astăzi și trebuie respectate până de Bobotează.
Ce trebuie să faci că sa ai un 2020 plin de noroc
Începând de astăzi, 2 ianuarie și până pe 5 ianuarie începe perioada umblatului cu crucea. Preotul poartă cu el o găletușă cu apă sfințită, cu care umblă pe la casele oamenilor cu Iordanul.
După ce pleacă preotul, copiii vor înconjura gospodăria cu o lumânare aprinsă pentru ca familia să fie ocrotită de necazuri în acest an. Superstiția mai spune și că această lumânare trebuie să fie păstrată în casă, pentru a fi reaprinsă în caz de pericole mari, de pildă dezastre naturale, tragedii soldate cu pierderi ale vieților omenești.
Pe 5 ianuarie, în Ajunul Bobotezei se spune că se deschid cerurile. În unele zone, copiii pleacă la colindat cu Chiraleisa, purtând clopoței și tălăngi, alături de vâsc, brad și busuioc la căciuli. Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici. O altă tradiție amintește de faptul că nu trebuie să arunci gunoiul de Bobotează, ca să nu îți arunci norocul, odată cu acesta.
Tradiții de Bobotează. În noaptea de Bobotează fetele își visează ursitul
Fetele tinere care vor să-ți viseze ursitul, trebuie să ia de la preot un fir de busuioc sfințit pe care să îl pună sub pernă. Acest lucru trebuie făcut în noaptea dinaintea Bobotezei. În vis, li se va arăta ursitul, potrivit tradițiilor vechi românești.
Alte tradiții de Bobotează
La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi. Cel el care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului.
În tradiţia ortodoxă s-a păstrat obiceiul ca de Bobotează, după slujba de sfinţire a apei, preotul să arunce crucea într-o apă curgătoare, iar unii curajoşi se aruncă în valuri pentru a o recupera.
Mai demult, în timpurile străvhechi, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării. Era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.