Taxe noi pentru a compensa pierderile din pandemie. Cine va trebui să le plătească

Zilele acestea a fost publicat un raport privind răspunsul global al politicii economice la pandemia COVID-19. Pandemia COVID-19 constituie o provocare fără precedent, cu consecințe socio-economice foarte severe. Reprezentanții UE au declarat că s-au angajat să facă tot ce este necesar pentru a face față acestei provocări într-un spirit de solidaritate.

Taxe noi pentru a compensa pierderile din pandemie

Bruxellesul urmărește noi impozite pentru a achita datoria de recuperare pandemică și în opinia oficialilor UE, taxele corporative și ecologice ar putea contribui la strângerea de bani pentru împrumuturile UE dacă statele membre sunt de acord. Bruxelles va solicita noi taxe de mediu și taxe corporative, deoarece caută modalități inovatoare de a finanța datorii de 500 de miliarde de euro, ca parte a planului său de recuperare post-coronavirus.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, va dezvălui propuneri în această săptămână pentru ca UE să sprijine economiile naționale spulberate de Bruxelles împrumutând pe piețele de capital la tarife mici și apoi să treacă banii. Planul de recuperare este așteptat cu nerăbdare de țări precum Italia și Spania care au suportat atât partea economică, cât și cea medicală a crizei Covid-19. Dar intenția doamnei von der Leyen pentru fondul de recuperare de a oferi majoritatea susținerii sale ca subvenții pentru țările afectate a provocat rezistența din Țările de Jos, Austria, Danemarca și Suedia, care preferă împrumuturile.

Avocatul Adrian Cuculis lămurește misterul averii lui Silviu Prigoană. Cât o să le revină copiilor Adrianei Bahmuțeanu și ce drepturi are jurnalista

Liviu Dragnea, “trădarea” supremă față de PSD: “Presă plătită îl apără pe Ciolacu în cazul Nordis!”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Diplomaticii UE spun că Bruxelles-ul trebuie să găsească modalități de a rambursa datoria în următorii ani fără a stoarce cofertele UE. Oamenii familiarizați cu propunerile comisiei – care urmează să fie publicate miercuri – au spus că răspunsul doamnei von der Leyen va include vânarea pe larg pentru surse de venituri noi, cunoscute în jargonul UE ca „resurse proprii”, care ar putea livra zeci de miliarde de euro un an.

Cine va trebui să le plătească

Printre idei, dintre care multe se vor confrunta cu o rezistență acerbă din partea unor capitale ale UE, este o nouă taxă la nivelul UE pe deșeurile de plastic. Liderii UE au discutat ideea cu ocazia unui summit neconcludent asupra viitorului buget de șapte ani al blocului din februarie, după ce a fost pusă în eroare de către comisie în 2018. Bruxelles a estimat că ar putea strânge 7 miliarde de euro pe an.

Dna von der Leyen va sugera, de asemenea, ca Bruxelles-ului să i se permită să atingă veniturile rezultate din reformele de pe piața carbonului din UE, cunoscut sub numele de sistemul de comercializare a emisiilor. Sistemul, care permite companiilor să cumpere și să vândă autorizații pentru a emite CO2, ar putea produce aproximativ 10 miliarde de euro pe an pentru bugetul UE, conform estimărilor preliminare.

De asemenea, UE speră că un beneficiu financiar din partea propunerilor de impunere a unor produse industriale cu consum de carbon expediate din afara blocului. Estimările sugerează că schema, care este atât complexă, cât și extrem de controversată, ar putea aduce oriunde între 5 miliarde de euro și 14 miliarde de euro, în funcție de designul său.

Alături de propunerile sale pentru impozitele de mediu, comisia explorează o nouă taxă pentru companiile care beneficiază de piața unică, despre care consideră că ar putea produce aproximativ 10 miliarde de euro pe an pentru cofrele UE. Un impozit pe marile companii digitale precum Facebook și Google ar putea genera aproximativ 1 miliard de euro pe an dacă ar merge înainte, conform estimărilor preliminare.

Planurile fondului de recuperare ale comisiei vor fi publicate la puțin peste o săptămână după ce Germania și Franța și-au unit forțele pentru a pleda pentru un fond de recuperare finanțat din datorii de 500 de miliarde de euro, un moment istoric pentru Berlin. Dar cele două țări nu au precizat modul în care ar trebui rambursate împrumuturile de pe piețele de capital, lăsându-i dnei von der Leyen să vină cu răspunsuri.

Oficialii UE au spus că, deși planurile s-ar putea dovedi controversate, acestea au fost o modalitate de a pătrunde cercul UE pentru a-și putea crea datoriile fără a-și copleși bugetul sau a fi nevoit să facă pasul nepopular de a cere mai mult sprijin din partea exchipătorilor naționali.

Taxe noi pentru a compensa pierderile din pandemie. Cine va trebui să le plătească

Planurile ar reduce bugetul blocului mai puțin dependent de contribuțiile naționale care constituie în prezent majoritatea covârșitoare a veniturilor UE. Însă, în mod tradițional, guvernele naționale au fost foarte suspecte de a acorda Bruxelles resurse proprii proaspete, întrucât tezaurul lor își păzește gelos puterile de impozitare.

Activarea tuturor acestor planuri pe parcursul următorului ciclu bugetar al UE, care se desfășoară în perioada 2021-27, ar putea fi mai mult decât să acopere plățile din împrumuturile de la Bruxelles, dar probabil că câștigarea consimțământului din toate cele 27 de state membre ale UE este dificilă. Cu toate acestea, comisia speră că unul sau mai mulți dintre ei ar putea fi în funcțiune până în 2024. Comisia a refuzat să comenteze.

În cazul în care Bruxelles-ul ar câștiga sprijinul guvernelor naționale pentru oricare dintre propunerile sale, acestea ar fi primele noi fluxuri de venituri la nivelul întregii UE care vor fi direcționate către cofrele blocului de la instituirea taxei pe valoarea adăugată. Sursele existente de venituri directe pentru bugetul UE includ o parte din încasările TVA și taxele vamale. În trecut, UE a mai primit o sumă de bani dintr-o taxă asupra supraproducției de zahăr.

Diplomații notează că aceasta este doar una dintre problemele pe care comisia trebuie să le abordeze în planurile sale. Altele includ măsura în care sprijinul din fondul de recuperare ar trebui să fie sub formă de subvenții, mai degrabă decât împrumuturi și condițiile care ar trebui să fie atașate la primirea banilor. În timp ce cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au susținut ideea unui fond de 500 miliarde de euro distribuit integral sub formă de subvenții, acest lucru a fost respins de Olanda și de restul de „patru frugal”. Cele patru țări recomandă în schimb crearea unui „fond de urgență” care să ofere împrumuturi exclusiv țărilor afectate.