Taxa pe soare a fost publicată. În ce situații pot plăti românii bani mai mulți

În România ultimului deceniu, ca de altfel și în alte state europene, s-a dezvoltat industria panourilor solare. Cu alte cuvinte, vorbim despre surse de energie regenerabile, bazate pe instalarea de panouri solare. Au existat în ultimii ani discuții pe marginea unui proiect de lege, așa-numita Taxa pe soare. Se pare că proiectul a fost votat și, ulterior, promulgat și publicat în Monitorul Oficial. În cele ce urmează explicăm în ce situații pot plăti românii bani mai mulți.

„Taxa pe soare”, și ce înseamnă aceasta pentru bateriile solare

Pentru cei mai puțin familiarizați cu termenul, „Taxa pe soare” reprezintă tarifele pentru energia solară. Aceste taarife sunt practicate pentru a reduce congestia rețelei și pentru a plăti modernizările.

În 2021, specialiștii europeni, și nu numai, au explicat că tariful pentru exportul de energie solară ar funcționa ca un sistem de tarifare „bidirecțional”. Prin acest sismte, era argumentul, se vor reduce „ambuteiajele” din rețele, cu energie care circulă către și de la consumatori.

Această mișcare permite rețelelor să își adapteze mecanismele de tarifare pentru a asigura investiții în părți ale rețelei unde este nevoie. La nivelul UE s-a propus ca taxa pe soare să fie opțională și să fie percepută numai în cazul în care există o cerere mare de energie electrică. Sau atunci când există o capacitate de producție excedentară.

Printre țările europene care implementau, în primă fază, această taxă, era Spania. Decizia era luată în 2015, iar noua lege prevedea ca proprietarii de sisteme fotovoltaice de autoconsum să plătească aceleași taxe de rețea pe care le plătesc toți consumatorii de energie electrică din Spania. Dar, la trei ani de la implementare, guvernul elimina taxa controversată pe energia solară. Anularea taxei, spuneau oficialii spanioli, facilita ridicarea de panouri pentru uzul propriu al consumatorilor.

Inclusiv pe continentul australian era implemenată această taxă, dar mulți au considerat că aceasta este o taxă nedreaptă. Datele sugerează că Australia este lider mondial în ceea ce privește instalațiile de panouri solare pe acoperișuri.

Alte rapoarte indică, de asemenea, că aproximativ 20% din toți clienții conectați la rețea pot vinde surplusul de energie electrică în rețea. Până în 2030, se preconizează că se va tripla capacitatea de generare de energie solară la scară mică în Australia.

Taxa a fost promulgată și în România

Așa cum spuneam la început, „taxa pe soare” a fost deja promulgată și publicată în Monitorul Oficial. Prin acest cadru legal, pe viitor se pot aplica taxe celor care fac parte din categoria pronsumatorilor. Conform actului, această taxă se va aplica în anumite situații de către ANRE sau adminisrațiile locale. La nici două zile de la promulgare, au apărut și reacții în spectrul politic românesc, cea mai dură venind din partea USR, care a trimis și către UE o notificare:

„Ministrul Virgil Popescu s-a grăbit să spună că OUG care impune taxa pe Soare transpune o directivă europeană. Că, deși nu există taxa pe Soare, oricum începe din 2026. Și dacă tot nu există, oricum nu se aplică la cei mici.

Ministrul Popescu pune piciorul stâng în dreptul și spune prostii. Toate astea sunt minciuni: OUG-ul lui introduce impozitul pe Soare imediat pentru mulți dintre prosumatori și treptat pentru ceilalți. Să fie clar: decizia politică stupidă de a taxa prosumatorii pentru ceea ce consumă aparține guvernului Nicu-Marcel”, a scris Cristian Ghinea pe Facebook.

Care sunt situațiile în care pot plăti românii bani mai mulți prin „taxa pe soare”

Deși ordonanța nu era una de urgență maximă, având în vedere termenul de 2026 de implementare, autoritățile române au votat, în cele din urmă, OUG privind taxa pe soare. Conform conținutului actului normativ, ANRE și administrațiile locale pot aplica proconsumatorilor taxe și tarife „nediscriminatorii și proporționale prosumatorilor de energie din surse regenerabile, în legătură cu energia electrică din surse regenerabile autoprodusă de aceștia care rămâne în spațiile lor”, se arată în OUG. Același document stabilește și care sunt situațiile  în care pot plăti românii bani mai mulți, după cum urmează:

„a) dacă energia electrică din surse regenerabile autoprodusă este sprijinită efectiv prin intermediul unor scheme de sprijin, numai în măsura în care nu sunt subminate viabilitatea economică a proiectului și efectul de stimulare a unui astfel de sprijin;

b) de la data de 1 decembrie 2026, dacă puterea instalată în centralele electrice ale prosumatorilor depășește 8% din puterea totală instalată în capacitățile de producție de energie electrică la nivel national și dacă se demonstrează, prin intermediul unei analize cost-beneficiu, efectuată de ANRE printr-un proces deschis, transparent și participativ, că dispoziția prevăzută la alin. (3) lit. (b) fie a avut drept rezultat o sarcină disproporționată semnificativă pentru sustenabilitatea financiară pe termen lung a sistemului electric, fie creează un stimulent care depășește ceea ce este necesar în mod obiectiv pentru a obține o utilizare rentabilă a energiei din surse regenerabile, precum și că o astfel de sarcină sau un astfel de stimulent nu ar putea fi minimizat prin întreprinderea altor acțiuni rezonabile;

c) dacă energia electrică din surse regenerabilă autoprodusă este produsă în instalații cu o putere totală instalată de energie electrică de peste 30 kW.”, conform documentului publicat în Monitorul Oficial.

Documentul poate fi consultat aici: OUG taxa pe soare.