Țările care au cele mai mari datorii către România. De unde avem de primit bani

În toată istoria civlizației, conform unor analize amănunțite, România socialistă, condusă de Nicolae Ceaușescu, era singurul stat care-și plătea întreaga datorie externă. Era o premieră mondială, iar marile instituții financiare nu au fost deloc mulțumite cu acest aspect. Cu toate asta, încă de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu au rămas țările care au cele mai mari datorii către România.

România, singurul stat care-și plătea întreaga datorie externă

România sub Nicolae Ceaușescu avea să treacă, după anii ’80 prin cea mai dură criză socială și economică pe plan intern. Motivul pentru care Nicolae Ceaușescu impunea măsuri dure de austeritate, era intenția nebună a dictatorului de a plăti întreaga datorie externă a statului, devenind astfel independend din punct de vedere financiar de marile instituții monetare, precum FMI și Banca Mondială, dar Ceaușescu avea să reușească să-și clădească o listă cu țările care au cele mai mari datorii către România, inclusiv astăzi.

De altfel, România realzia imposibilul chiar în anul în care Ceaușescu avea să fie detronat de la putere, și ulterior dus în fața plutonului de execuție. Recordul de a-și achita toate datoriile externe se întâmpla în luna aprilie a anului 1989, o performanță care a scăpat multor alte națiuni. De altfel, la nivel mondial, în toată istora de 6.000 de ani a omenirii, România a fost singurul stat care reușea acest lucru.

Melania Trump, transformată radical de operațiile estetice. Cum arăta acum 20 de ani, nu o mai recunoști

Cu ce s-a îmbrăcat Melania Trump în ziua alegerilor prezidențiale din SUA. Toți și-au dat coate când au văzut-o!

După ce ar fi gafat cu Marica, Ioana Tamaș și-a expus trupul perfect! Imaginile cu ea arată de ce nu i-aputut rezista fostul tricolor

IMAGINILE MOMENTULUI! Arbitra de 24 de ani a fost prinsă cu observatorul de 3 ori mai în vârstă ca ea și video-ul compromițător a fost făcut public!

Totuși, prețul a fost piperat și nu exista niciun indiciu că va însemna o viață mai bună pentru cei 23 de milioane de cetățeni ai României de la acel moment, care s-au mulțumit cu alimente, benzină, electricitate și alte produse de bază raționalizate timp de aproape un deceniu.

Nicolae Ceaușescu, care a condus România din 1965, a împrumutat masiv din Occident pentru a se industrializa, iar până în 1981 datoria externă a ajuns la 11 miliarde de dolari. Ulterior, s-a străduit la fel de mult să ramburseze datoria și a redus-o la 6,6 miliarde de dolari la mijlocul anilor 1980.

Vezi și: Proiectul lui Nicolae Ceaușescu a fost finalizat abia în 2022, la 35 de ani de la startul lucrărilor VIDEO

Într-un anunț surpriză Ceaușescu declara că România a plătit integral: „Acest lucru dovedește puterea economiei socialiste românești și deschide perspective minunate pentru … avansarea României spre comunism,” declara Ceaușescu la o reuniune de partid în aprilie 1989.

Deși România a acumulat datoria prin industrializare, rambursarea banilor a împiedicat-o să cumpere echipamente necesare pentru ca industria să funcționeze eficient. Analiștii străini spuneau atunci că achiziția unor astfel de echipamente ar putea avea prioritate față de relaxarea măsurilor de austeritate. Cât despre datoriile României, acestea au provenit parțial din alegerea lui Ceaușescu de a merge pe industrii energo-intensive, cum ar fi petrochimia și oțelul.

Deși ar putea fi doar o legendă, se spune că în exact în aceeași lună în care anunța plata datoriilor, Ceaușescu ar fi inițiat negocieri cu toate statele îndatorate României, inclusiv partenerii din blocul comunist, să construiască o bancă pentru țările arabe, din lumea a treia, și de care să beneficieze și blocul comunist răsăritean, pe principiile de funcțioanre a două mari entități financiare mondiale, FMI și Banca Mondială…dar a fost sau nu o legendă, o știe doar Ceaușescu.

După 1981, Nicolae Ceaușescu a ordonat măsuri stricte de economisire a materiilor prime și a energiei

Cu toate acestea, rezervele interne de petrol ale țării au început să se diminueze, iar România a trebuit să se bazeze din ce în ce mai mult pe importuri pentru a alimenta uriașele complexe de rafinare a petrolului construite în anii 1960 și la începutul anilor 1970, când petrolul era ieftin.

Vezi și: Planul halucinant al lui Nicolae Ceaușescu. Viața la sate nu ar mai fi existat

După 1981, Ceaușescu a ordonat măsuri stricte de economisire a materiilor prime și a energiei. Raționalizarea alimentelor și pedepsele cu închisoarea de până la cinci ani au fost aplicate din 1982. În același timp, exporturile de alimente, inclusiv produse agricole precum carnea, șunca și grâul, au crescut, iar din 1984, guvernul a tăiat periodic căldura și lumina și a interzis conducerea mașinilor timp de patru luni la rând pentru a economisi benzină, pe care România o vindea în ultimii ani Statelor Unite și altor țări pentru a crește moneda convertibilă. Benzina este atât de puțină încât nici măcar rația lunară nu a putut fi furnizată.

Dictatorul a îndatorat țările latino-americane, arabe și africane

În același timp, Ceaușescu făcea contracte de colaborare cu state precum Cuba, Iran, Irak, Siria, țări din Africa, precum Sudan Mozambicși Israel, unde mâna de lucru românească a contribuit la ridicarea statului evreu, constituit la sfârșitul anului 1947, imediat după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. Și astfel putem vorbi de țările care au cele mai mari datorii către România.

Deși existau trocuri între statul român și cele menționate, România avea să acumuleze sume considerabile de bani, de pe urma ajutoarelor acordate acestor state, iar datoriile acestora creșteau. Din păcate, multe din aceste datorii către România au rămas neplătite, unele deoarece inclusiv conducătorii acelor state au sfârșit maziliți, fie după decesul dictatorului s-au făcut că au uitat de ele, sau au fost șterse de către cei care au guvernat România și o guvernează și azi, după evenimentele din decembrie 1989.

La aproximativ 34 de ani de la plutonul de execuție, România mai are de recuperat de la aceste state suma colosală de aproximativ șase sute de milioane de dolari. Cu alte cuvinte, la această oră vorbim de țările care au cele mai mari datorii către România, iar sumele, după cum ați văzut, nu sunt deloc de neglijat.

Vezi și: Măsurile economice pe care le prefera Nicolae Ceaușescu. Ce însemna raționalizarea consumului

Care sunt țările care au cele mai mari datorii către România

La o primă citire, dacă putem spune așa, se constantă că nu mai puțin de 12 state au și astăzi datorii către România de 600 de milioane de dolari, printre care se numără țara din America latină, condusă la acel moment de revoluționarul Fidel Castro, Cuba, care are și azi aproximativ 23 de milioane de dolari de plătit statului român, conform Euronews.

În Africa, țări precum Sudan sau Mozambic, foste partenere ale dictatorului, au avut datorii mari către România. De exemplu, Sudan are de înapoiat 170 de milioane, iar Mozambic, inexplicabil, avea să fie scutit de datorie în baza unei amnistii internaționale, dar din suma totală tot au mai rămas 8 milioane de dolari de plată.

Irakul, statul cu cele mai multe contracte în anii ’80 cu România, are și acum de plătit 296 de milioane de dolari, cu toate că Ceaușescu investea aici aproximativ 2 miliarde de dolari în construirea de sonde de petrol. Astăzi Irakul mai are doar 30 de milioane de dolari, după ce guvernanții români luau decizia în 2005 de a șterge mare parte din datorie, adică 80%.

Nu se știe la această oră care este suma pe care o are de plătit statul Israel către România, având în vedere că Ceaușescu trimitea aici sute, poate mii de români, specialiști în diferite domenii, care au ajutat la ridicarea statului evreu, în baza unor contracte făcute de România și Israel.

Concluzie

Deși încă mai există țările care au cele mai mari datorii către România, pe meleaguri mioritice se trăiește în sărăcie, mai ales în interiorul claselor sociale cu venituri mici. Dacă ar fi să se recupereze măcar sumele rămase de la țările care au cele mai mari datorii către România, am putea totuși trăi ceva mai bine, dar, pentru că există un mare dar, ori nu se vrea, ori se uită. Cine știe?