Țara unde doar 329 de oameni aleg viitorul președinte. Nu au mai fost alegeri democratice de peste 50 de ani

În orice țară democratică, aleșii sunt votați de marea majoritate a populației. Indiferent dacă vorbim de aleșii parlamentari, sau de președinte, există un exercițiu democratic numit vot individual. Dar, cum totul este relativ, se pare că există totuși un stat unde lucrurile stau cu totul altfel. Unde, de fapt, doar un număr limitat de oameni aleg omul din cea mai înaltă funcție în stat. Statul despre care vorbim, situat pe continentul african, este Somalia, o țară din Cornul Africii.

Alegerile din Somalia, unde oamenii nu votează

Majoritatea noilor deputați somalezi au depus jurământul în urma unor alegeri unice pentru parlamentul somalez. Parlamentul din Somalia este cunoscut sub numele de „Camera Poporului”. Însă poporul nu a votat într-un scrutin care se prelungește de patru luni, de altfel un timp record.

Perioada este mai mult decât dublu față de timpul necesar pentru organizarea alegerilor din India, de exemplu. Comparativ, în India este cel mai mare exercițiu democratic din lume, în care au votat peste 600 de milioane de oameni.

Carmen Iohannis, apariție surprinzătoare înainte de vot. Gestul făcut de prima-doamnă, a urmat exemplul soțului

Cum a apărut Elena Lasconi la secția de votare. Candidata la alegerile prezidențiale a atras atenția tuturor

Bendeac a șocat toată țara după moartea lui Cotabiță! De ce nu a vrut să se împace cu el

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

În Somalia, doar câteva mii de persoane au votat pentru un parlament care ar urma să reprezinte o națiune de aproximativ 16,3 milioane de locuitori. Acest lucru se datorează faptului că Somalia folosește un sistem politic complex și indirect, iar partidele politice nu participă la alegeri. De asemenea, nu au loc alegeri de tipul „o persoană – un vot”.

În schimb, cei 275 de membri ai „Camerei Poporului” sunt aleși de delegați numiți de bătrânii clanurilor și de membri ai societății civile, care sunt selectați de oficialii regionali ai statului. Deputații votează apoi pentru un președinte, care conduce țara.

La votul prezidențial participă, de asemenea, o cameră superioară de 54 de membri, Senatul, care reprezintă cele cinci state regionale din Somalia. Cu alte cuvinte, cea mai înaltă funcție în stat este aleasă de un număr total de 329 de persoane.

Mecanismele din spatele acestui sistem de vot

De ce sunt aleși parlamentarii în acest fel? Este vorba de un simplu fapt, și anume puterea clanurilor în Somalia. Aceste clanuri formează coloana vertebrală a unei societăți în care democrația de tip occidental nu a prins rădăcini.

De asemenea, ei umplu vidul creat de absența unui stat funcțional. Ca fapt divers, Somalia nu a mai avut unul de când regimul socialist condus de Siad Barre s-a prăbușit în 1991.

Deoarece există o rivalitate intensă între clanurile somaleze, sistemul se bazează pe o formulă de împărțire a puterii. Formula spune că cele patru clanuri majore au un număr egal de locuri în parlament, iar celelalte clanuri sunt puse laolaltă și primesc jumătate din numărul lor.

Reprezentanții clanurilor din Somalia sunt regii politici

Aproape 300 de deputați au depus jurământul, în urma alegerilor pentru cele două camere parlamentare în aprilie. Dar alegerea a aproximativ 30 de deputați nu se încheiase încă din cauza unor dispute legate de diverse aspecte, inclusiv eligibilitatea candidaților.

Alegerile au fost zguduite de corupția masivă, de abuzul de putere și de nerespectarea regulilor electorale. Se crede că, în unele cazuri, s-au cheltuit milioane de dolari pentru cumpărarea de delegați.

Din păcate, Somalia, în lipsa unui sistem democratic real, nu are instituții care să poată acționa împotriva corupției. Qatarul, care are interese majore economice în Somalia, este un jucător important pe scena politică somaleză.

Analiștii consideră că statul arab a finanțat de unul singur campania actualului președinte Mohamed Abdullahi Farmajo la scrutinul din 2017 și a avut un acces uriaș la administrația acestuia.

Mandatul lui Farmajo a expirat în 2021

Există o presiune publică uriașă pentru ca parlamentul să acționeze rapid pentru a alege un nou președinte, deoarece mandatul președintelui Farmajo a expirat în februarie 2021.

Dar a rămas în funcție deoarece certurile politice și lipsa de pregătiri au întârziat alegerile parlamentare. Cu alte cuvinte, Mohamed Abdullahi Farmajo și legislatori au rămas fără un mandat de guvernare.

Alegerile parlamentare au avut loc în cele din urmă sub presiunea donatorilor occidentali, inclusiv a SUA, care au restricționat vizele pentru oficialii considerați că subminează procesul electoral.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a declarat că ar putea întrerupe sprijinul financiar pentru Somalia până la jumătatea lunii mai dacă alegerile nu vor fi finalizate.

Odată ce un nou guvern își va prelua mandatul, acesta va trebui să abordeze provocările Somaliei, inclusiv seceta. Aceasta s-a agravat în ultimii trei ani, iar agențiile de ajutorare avertizează în prezent cu privire la o foamete.

Peste 3,5 milioane de persoane din Somalia au nevoie de ajutor alimentar, iar 1,4 milioane de copii se confruntă cu malnutriție severă.

Actualul președinte, Mohamed Abdullahi „Farmajo”, spune BBC, doi foști președinți, Sharif Sheikh Ahmed și Hassan Sheikh Mohamud, și fostul prim-ministru Hassan Ali Kheyre se numără printre cei 39 de candidați care au concurat. Acești patru candidați, împreună cu președintele regiunii somaleze Puntland, Sa’id Abdullahi Deni, sunt considerați a fi favoriți.

Războiul civil și foametea

Atrocitățile acelor zile și numărul mare de morți au determinat Occidentul și SUA să acționeze extrem de dur împotriva clanurilor rebele între anii 1992 și 1993.

Operațiunea militară condusă de Statele Unite în 1992-1993, era desfășurată ca parte a unui efort internațional umanitar și de menținere a păcii mai amplu în Somalia. Operațiunea a început în vara anului 1992 și s-a încheiat în primăvara anului 1995.

Intervenția a culminat cu așa-numita Bătălie de la Mogadiscio din 3-4 octombrie 1993. Atunci SUA a pierdtu 18 soldați americani și sute de luptători ai milițiilor somaleze și civili.

Evenimentele care au dus la intervenția din 1992 în Somalia au început în 1991. Este momentul în care dictatorul somalez Mohamed Siad Barre a fost răsturnat în urma unei lovituri de stat militare.

Lovitura era organizată de o coaliție de lideri de război din opoziție. Cei mai puternici doi lorzi de război, Cali Mahdi Maxamed și Muhammed Farah Aydid, au început curând să se lupte între ei.

Conflictul neîncetat a dus la distrugerea agriculturii țării și, în consecință, la foamete la nivel național. În toamna anului 1991, ONU a estimat că 4,5 milioane de somalezi erau pe punctul de a muri de foame.

Sub presiunea internațională, facțiunile beligerante, inclusiv Aydid, au acceptat o încetare a focului, permițând observatorilor ONU să intre în țară și să organizeze un efort umanitar acolo.

Interesul Occidentului în Somalia

Principala lor preocupare este creșterea islamului militant. Somalia este cartierul general al al-Shabab, o filială a al-Qaeda considerată cea mai periculoasă din Africa. Islamul militant a crescut în Somalia în urmă cu aproximativ două decenii.

La acel moment trupele etiopiene susținute de SUA au luat cu asalt capitala Mogadiscio. Efectul acestui război civil a fost înlăturarea de la putere a Uniunii Curților Islamice (UIC). Înfrângerea UIC a dus la întărirea al-Shabab, promițând să îi alunge pe invadatori.

În prezent, al-Shabab controlează multe părți din Somalia. Desfășoară frecvent atacuri care au ca scop răsturnarea guvernului și instaurarea unui regim islamist. La alegerile din 2012 și 2016, al-Shabab a amenințat și chiar a răpit bătrânii clanurilor.

Tot atunci i-a condamnat pentru că au participat la ceea ce a considerat a fi alegeri neislamice. De data aceasta, reacția sa la alegeri a fost mai discretă. Au existat temeri că membrii săi sau simpatizanții săi ar fi putut căuta în secret locuri în parlament în încercarea de a submina sistemul din interior.

Ar putea să devină o democrație

Intermediarii de la putere din Somalia au convenit cu mult timp în urmă că alegerile cu un singur vot vor avea loc până în acest an, dar nu au reușit să își îndeplinească promisiunea. Acest lucru nu a fost surprinzător, deoarece unele dintre cerințele cheie, inclusiv înregistrarea partidelor politice și ratificarea unei noi constituții prin intermediul unui referendum, nu au avut loc. Nu este clar în ce măsură aceasta va fi prioritatea următorului guvern, care va avea o mulțime de provocări uriașe