Țara din Uniunea Europeană care nu vrea să rupă legăturile cu Rusia: ‘E un delir’
În actualul context economico-politic european, și pe fondul unor tensiuni accentuate, multe din cancelariile europene s-au dezis, într-un fel sau altul, de Rusia, ca efect al invaziei în Ucraina. Dar, deși ar putea părea absurd, vorbim azi de țara din Uniunea Europeană care nu vrea să rupă legăturile cu Rusia, aceeași țară implicată în scandalul aderării în spațiul Schengen.
Austria, țara din Uniunea Europeană care nu vrea să rupă legăturile cu Rusia
Așa cum scriam într-un articol de analiză la începutul acestui an, cancelaria Austriei nu a fost și nu este dispusă să întrerupă relațiile cu Rusia, în special cele economice, iar exemplele pe care le dădeam atunci sunt destul de concludente. Austria, care a fost și este în continuare, văzută cu ochi răi, ca urmare a votului negativ din Consiliul JAI din decembrie anul trecut, nu mai surprinde pe nimeni prin declarațiile făcute de ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, declarații ce certifică încă odată tendințele Austriei în raport cu Rusia:
„A crede că nu va mai exista Rusia și că ne putem decupla în toate domeniile este delir. În cazul în care Austria ar slăbi legăturile, acest lucru nu se poate întâmpla peste noapte.
Dostoievski și Ceaikovski rămân o parte a culturii europene, fie că ne place sau nu. Va continua să fie cel mai mare vecin al nostru. Va rămâne a doua putere nucleară din lume”, a declarat Alexander Schallenberg pentru Reuters.
Referirile sale la cultura rusească și elitele acesteia, din păcate, nu au nicio legătură cu adevăratele motive pentru care Austria nu dorește să renunțe la relațiile bilaterale cu Rusia lui Vladimir Putin. De fapt, în spatele acestui discurs politruc stau cu totul, și cu totul, alte motive, mai concret cele economice.
Rrealitatea cifrelor arată exact acest lucru, având în vedere că economia Austriei rămâne legată de Rusia, deoarece țara importă în continuare marea majoritate a gazelor naturale din Rusia. Cu toate astea, celelalte cancelarii europene au criticat dur reticența sectorului de afaceri austriac de a se rupe de Moscova, cel puțin din punct de vedere politic. Cu alte cuvinte, putem vorbi de Austria ca de țara din Uniunea Europeană care nu vrea să rupă legăturile cu Rusia.
Vezi și: Răsturnare de situație cu aderarea României la Schengen. Austria a mințit!
Austria importa peste 70% din gazul său din Rusia
Un raport al anului trecut, ca exemplu, arată că în luna decembrie a anului trecut, după 10 luni de război în Ucraina și în ciuda apelurilor urgente ale Uniunii Europene de a nu mai cumpăra gaz rusesc, Austria importa peste 70% din gazul său din Rusia, aproape la fel de mult ca înainte de începerea războiului.
În timp ce restul UE se mândrea cu faptul că a reușit să își reducă importurile rusești de la 50% la mai puțin de 15% din total și în timp ce țări întregi, precum Cehia sau Bulgaria, și-au schimbat întreaga aprovizionare în câteva luni, Austria, care nu este membră a NATO și care ține cu înverșunare la neutralitatea sa, a dovedit că este vizibil incapabilă să urmeze acest exemplu.
OMV se laudă cu realizările sale
OMV, companie cu acționariat austriac, după cum bine se știe, se lăuda tot la finalul anuui trecut cu realizările sale, referitor la importul de gaze non-rusesc, spunând prin gura șefului companiei că „ponderea gazului ne-rusesc în importurile noastre a crescut, datorită contractelor de livrare suplimentare semnate cu clienți din Norvegia și Italia„, declara pentru Le Monde Alfred Stern, șeful companiei energetice de stat OMV, când realitatea era cu totul alta, iar aceste importuri erau mult mai mici decât cele rusești.
Conversația s-a tensionat însă curând, când executivul a fost întrebat despre motivele care au prezidat la această excepție austriacă. Stern a spus că cifra pentru decembrie 2022 ar putea fi explicată prin revenirea la livrările normale de la Gazprom în conducta care se deschide la granița slovacă chiar înainte de Crăciun.
„În ciuda faptului că era o țară neutră, ne-am poziționat foarte clar”
Această firmație îi aparține chiar cancelarului austriac, controverstatul Karl Nehammer, care a continuat să spună că Austria a dat 60 de milioane de euro ONG-urilor pentru a ajuta Ucraina și a donat căști, veste de protecție și combustibil. Cancelarul a mai arătat că statul austriac a primit 66.000 de refugiați ucraineni, și consideră că vizita sa la Vladimir Putin, pe 11 aprilie 2022, pentru a face apel la încetarea focului, face parte din acest sprijin.
Alții au considerat că vizita a arătat ambivalență. Într-adevăr, sprijinul lui Nehammer pentru Ucraina nu a fost asigurat, iar Austria, care a devenit neutră în timpul Războiului Rece la insistențele sovietice, a fost notabil prietenoasă cu Kremlinul în ultimele decenii. Est-europenii se referă la ea ca fiind calul troian al Rusiei în Europa de Vest.
Vezi și: Comisia Europeană, răspuns clar pentru Austria. Ce se întâmplă la granița Bulgariei
După ce Putin a anexat Crimeea în 2014, Austria a fost prima țară occidentală care l-a primit în vizită, recunoscând astfel, tacit, atrocitățile făcute de Putin în Crimeea. Partidul Austriac al Libertății (FPö), de extremă dreapta, a criticat frecvent sancțiunile UE împotriva Rusiei și a lăudat țara ca fiind un bastion al conservatorismului cultural.
Ulterior, în Consiliul JAI din decembrie, deși în primă fază era pro-aderare, Austria dădea lovitura de grație, în ceea ce privește România în special, refuzându-ne aderarea la spațiul Schengen, iar reacțiile din Parlamentul European au fost pe măsură, reacții venite chiar din partea unor foști anti-aderare a României, acuzând în cele din urmă chiar aceste relații ruso-austriece de care Karl Nehammer și executivul său nu se dezic nici astăzi.