În primele opt luni de la implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) în România, RetuRO a acumulat o sumă semnificativă din ambalajele nereturnate. În ciuda funcționării eficiente a sistemului, o mare parte din garanțiile plătite de consumatori nu au fost recuperate, iar această situație a generat venituri considerabile pentru companie. Descoperă cum se reflectă această situație în conturile RetuRO și ce înseamnă aceasta pentru viitorul reciclării în România.
În perioada de implementare a SGR, au fost puse pe piață 3,46 miliarde de ambalaje, însă doar 1,33 miliarde dintre acestea au fost returnate la RVM-uri (Reverse Vending Machines).
Aceasta înseamnă că 2,13 miliarde de ambalaje nu au fost returnate până în august. Cu o garanție de 50 de bani pe fiecare ambalaj, suma totală acumulată din ambalajele nereturnate se ridică la 1,06 miliarde de lei, scrie Wall Street.ro.
Acești bani sunt acum în conturile RetuRO, iar compania nu este obligată să ofere detalii publice despre modul în care gestionează aceste fonduri, deoarece nu se supune Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. este deținută de patru acționari principali: Asociația Berarii României pentru Mediu și Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, fiecare cu 30% din acțiuni, Asociația Retailerilor pentru Mediu cu 20%, și Statul român, reprezentat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cu 20%.
Teoretic, RetuRO operează pe baza principiului not-for-profit, ceea ce înseamnă că veniturile obținute ar trebui să fie reinvestite exclusiv pentru îmbunătățirea sistemului de garanție-returnare. Totuși, transparența în utilizarea acestor fonduri rămâne limitată, iar efectele acestei lipse de transparență sunt vizibile în problemele întâmpinate de consumatori.
Citește și Unde ajung sticlele și ambalajele reciclate prin sistemul RetuRO. Câte centre există în România!
Deși RetuRO promite eficiență în reciclare, utilizatorii s-au confruntat cu diverse probleme, inclusiv defectarea aparatelor RVM și cozi lungi în magazinele unde sunt instalate aceste echipamente.
În plus, România trebuie să îndeplinească o țintă de colectare a PET-urilor de 77% până în 2025, conform Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Problema ambalajelor nereturnate evidențiază necesitatea unei gestionări mai bune a fondurilor și a sistemului în ansamblu pentru a atinge aceste obiective ambițioase.
RetuRO trebuie să îmbunătățească atât transparența cât și eficiența sistemului pentru a răspunde provocărilor și a satisface așteptările consumatorilor și ale autorităților de mediu.