Suceava este parte din Moldova sau Bucovina? Un profesor român a dat răspunsul

Mereu a existat întrebarea dacă sucevenii sunt, de fapt, bucovineni sau moldoveni. Părerile au fost și sunt împărțite, dar haideți să aflăm ce spun un profesor universitar.

Suceava, parte din Moldova sau Bucovina?

Numele de Bucovina a fost atribuit de ocupanții austrieci părții de nord-vest a Moldovei, anexată la Imperiul Habsburgic timp de 144 de ani. În momentul de față, unii localnici își spun bucovineni și nu acceptă statutul de moldoveni.

Din punct de vedere etimologic, Bucovina înseamnă „Țara Fagilor”, o denumire care a intrat în uz începând din anul 1774, când Imperiul Habsburgic a anexat partea de nord-vest a Moldovei, inclusiv capitalele de atunci Siret și Suceava.

Cum arăta Catrinel Sandu acum 25 de ani, când era iubita lui Lucian Viziru. Transformarea divei e vizibilă, nu o recunoști

Ce meserie are la bază Gabriela Lucuțar. Din ce-și câștiga banii înainte de a deveni Regina Întunericului

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Prin urmare, până în anul 1774, nu putem vorbi neapărat de Bucovina, ea fiind o parte din Țara de Sus a Țării Moldovei. Din punct de vedere istoric, Bucovina începe să existe în cuprinsul Imperiului Habsburgic, dăinund doar 144 de ani, între 1774 și 1918.

Din anul 1861, Bucovina primește dreptul de a avea drapel propriu și stemă. După primul război mondial, la data de 28 noiembrie 1918, Consiliul Național al Bucovinei a hotărât în majoritate Unirea cu România.

În anul 1940, nordul Bucovinei este ocupat de Uniunea Sovietică. În prezent, se află în componența Ucrainei, cu toții o știm ca fiind actuala regiune Cernăuți.

Ce sunt sucevenii, de fapt

Profesorul Alexandru Laurențiu Cohal de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” Iași a făcut o analiză pe marginea discuțiilor privind identitatea locuitorilor din județul Suceava.

„Fărâmiţarea identitară e un fenomen societar la fel de prezent, vizibil centripet mai cu seamă în aşezările tradiţionale: cei mai în vârstă dintre noi ţin minte că în satele părinţilor ‘susenii’ şi ‘josenii’ puteau să împartă dispute decenale, pe baza unor mai mult sau mai puţin închipuite diferenţe identitare.

Cu limbajul acestui text am zice, de fapt, că diferenţele identitare microcomunitare nu erau nici pe departe fandoseli ci reprezentau materializarea constantă a nevoii umane de a se reprezenta nu numai ‘împreună’ comunitar dar şi de a se simţi ‘diferită’ (citeşte ‘separată’).

Prin urmare, bucovinenii au dreptul şi şansa de a se simţi diferiţi în Regiunea noastră/lor, ei fiind şi moldoveni, şi români şi totodată europeni (cu precădere migranţii şi remigranţii)”, a spus profesorul, potrivit ȘtiriSuceava.net.