Înainte de 1978, românii nu erau identificați după CNP. Cel puțin, nu în mod obligatoriu, fiindcă puteau refuza să li se atribuie acest cod. Totuși, după ce Nicolae Ceaușescu a preluat puterea în țară, lucrurile s-au schimbat. Știai că liderul comunist a fost cel care a făcut din CNP un element indispensabil?
Nicolae Ceaușescu a pozat ca reformist. Poziția lui a fost apreciată la scară largă de unele voci. Impunându-și un stil de conducere distinct, fostul președinte comunist a încercat să ducă o politică transparentă de luare a deciziilor, părând a fi foarte receptiv la dorințele și opiniile cetățenilor obișnuiți.
Pentru Nicolae Ceaușescu, individualizarea în mod unic a fiecărui cetățean reprezenta o prioritate. Astfel, pe 2 martie 1978, fostul lider comunist a semnat un decret prezidențial prin care a introdus CNP-ul ca element obligatoriu în cărțile de identitate, de stare civilă și în alte acte personale.
CNP-ul este un cod numeric unic, format din 13 cifre, atribuit fiecărei persoane fizice la înregistrarea nașterii în registrele de stare civilă. CNP-ul este următoarea structură: SAALLZZJJNNNC, fiind formată din șapte componente:
1. S: Reprezintă sexul și secolul în care s-a născut persoana și poate avea următoarele valori:
– 1 pentru persoanele de sex masculin născute între anii 1900 – 1999;
– 2 pentru persoanele de sex feminin născute între anii 1900 – 1999;
– 3 pentru persoanele de sex masculin născute între anii 1800 – 1899;
– 4 pentru persoanele de sex feminin născute între anii 1800 – 1899;
– 5 pentru persoanele de sex masculin născute între anii 2000 – 2099;
– 6 pentru persoanele de sex feminin născute între anii 2000 – 2099;
– 7 pentru persoanele rezidente, de sex masculin;
– 8 pentru persoanele rezidente, de sex feminin.2. AA: Formată din ultimele 2 cifre ale anului nașterii.
3. LL: Reprezintă luna nașterii, cu valori între 01 și 12.
4. ZZ: Reprezintă ziua nașterii, cu valori între 01 și 28, 29, 30 sau 31, în funcție de lună.
5. JJ: Reprezintă județul în care s-a născut persoana. Aceasta este o cifră de la 01 la 52, corespunzătoare fiecărui județ din România. De exemplu, Bucureștiul are codul 4, urmat de numărul reprezentativ Sectorului în care părinții au rezidență.
6. NNN: Sunt trei cifre care reprezintă numărul de ordine al persoanei în registrul de stare civilă al județului. Aceste cifre sunt atribuite în ordine crescătoare, astfel încât fiecare persoană să primească un număr unic.
7. C-cifra de control – se află în relaţie cu toate celelalte 12 cifre ale CNP-ului.
În urma individualizării fiecărei persoane prin intermediul CNP-ului, sistemele informatice folosite de persoanele autorizate în acest sens puteau face rapid identificarea ei. Chiar dacă teoretic nu ar trebui să existe doi oameni cu același CNP, practic încă se întâmplă.