Speranța de viață va influența vârsta de pensionare? Vești proaste pentru milioane de români
Faptul că oamenii trăiesc mai mult timp și, prin urmare, petrec mai mult timp la pensie pune în discuție sustenabilitatea sistemelor de pensii. Acest lucru a obligat factorii de decizie politică să regândească proiectarea planurilor de pensii pentru a atenua povara longevității crescute. Țări precum Țările de Jos, Estonia, Danemarca și Finlanda au pus în aplicare reforme care leagă vârsta de pensionare de schimbările în ceea ce privește speranța de viață. Cu toate acestea, implicațiile demografice și financiare ale acestor legături nu sunt bine înțelese. Și în România s-a pus această problemă, și în același timp factorii politici și-au pus întrebarea dacă speranța de viață va influența vârsta de pensionare.
În întreaga Europă, viața profesională a oamenilor se scurtează
Pentru prima dată în acest secol, durata medie preconizată pentru speranța de viață a europenilor a scăzut. Potrivit Comisiei Europene, pandemia este parțial de vină. Oamenii trăiesc mai mult, iar costurile legate de îmbătrânire cresc în consecință.
Este o problemă globală care ar putea afecta economiile dezvoltate. Ar putea afecta și economiile în curs de dezvoltare, spun reprezentanții CE.
În Europa, oamenii trăiesc mai mult, dar petrec mai puțini ani muncind
Datele din 2020 arată că un tânăr de 15 ani care locuiește în medie într-unul dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene va petrece probabil 35,7 ani muncind. Aceasta este cu 0,2 ani mai puțin decât media din anul precedent.
Între timp, vârsta medie în UE este pe cale să fi crescut cu 4,5 ani între 2019 și 2050. Se preconizează că va ajunge la 48,2 ani. Până atunci, în UE vor exista probabil o jumătate de milion de persoane cu vârsta de 100 de ani și peste.
Potrivit CE, pandemia a perturbat oportunitățile de angajare. În unele cazuri chiar i-a determinat pe unii oameni să se retragă complet din câmpul muncii.
„Unele persoane ar fi fost disponibile pentru a munci și ar fi căutat un loc de muncă.
Ar fi putut renunța la căutările lor din cauza așteptărilor scăzute de randament.”, potrivit raportului CE.
Combinația dintre faptul că oamenii trăiesc mai mult, dar muncesc mai puțin, ridică perspectiva ca țările să se lupte cu scăderea veniturilor fiscale viitoare. Asta în condițiile în care costurile de întreținere a unei populații îmbătrânite, creșterea pensiilor și a nevoilor de asistență medicală, se îndreaptă în direcția opusă.
Speranța de viață a românilor influențează vârsta de pensionare
Datele statistice ale ultimilor ani arată o creștere a acestui factor determinat privind rata de pensionare a românilor. În ultimii trei ani, cel puțin, speranța de viață a românilor a avut modificări substanțiale.
De exemplu, în 2019, speranța de viață pentru România a fost de 75,96 ani, o creștere de 0,18% față de 2018. Ulterior, în 2020, a fost de 76,10 ani, o creștere de 0,18% față de 2019.
În 2021 speranța de viață pentru România a fost de 76,23 ani, în creștere cu 0,18% față de 2020. Datele statistice ale anului 2022 arată o scădere față de anul trecut, aceasta ajungând la vârsta de 74 de ani.