România, datorii uriașe. Cât de mare e creșterea deficitului guvernamental, comparativ cu țările din Europa

România a avut rezultate economice mai bune în primul trimestru al acestui an decât cele prevăzute inițial. Cu toate acestea, în al doilea trimestru este de așteptat o contracție puternică de până la 15% din PIB, urmată de o recuperare similară. Guvernul speră într-o revenire în formă de V, dar, între timp, trebuie să gestioneze deficitele ridicate, procedura de deficit excesiv inițiată de Comisia Europeană și o creștere de 40% a pensiilor stabilite pentru septembrie, ceea ce ar putea deteriora și mai mult economia. Sprijinul de 80 miliarde EUR din partea UE în vederea recuperării economice ar putea fi solicitat pe baza unor proiecte strategice pentru modernizarea întregii economii pe termen mediu și lung.

România, datorii uriașe din cauza pandemiei

Economia României a reușit să evite recesiunea în primul trimestru al acestui an și a înregistrat cea mai puternică expansiune din UE, fiind printre cele trei țări europene care au raportat o dinamică trimestrială pozitivă. Creșterea PIB a înregistrat un avans de 2,7% față de primele trei luni ale anului 2019 și de 0,3% față de ultimul trimestru al anului trecut. Primele date oficiale despre impactul COVID-19 asupra economiei s-au dovedit a fi mai bune decât estimările analiștilor.

Cu toate acestea, cel mai mare impact economic al pandemiei este de așteptat să se vadă în al doilea trimestru al anului 2020, când restricțiile au dus la înghețarea activității în aproape toate sectoarele. Perspectivele pentru tot anul nu mai sunt la fel de optimiste. Banca Mondială prezice o scădere economică de 5,7% pentru 2020 în România, potrivit raportului „Global Economic Outlook” emis în iunie. Motivul principal pentru o astfel de evoluție este statutul României ca țară importatoare de mărfuri care sunt profund integrate în comerțul global și lanțurile de valoare. În aceste condiții, evoluțiile globale riscă să aibă un impact mai mare asupra evoluției economice interne. Ultimele date ale Comisiei Europene arată o scădere cu 6% a economiei naționale în acest an.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, la 17 ani de când s-a mutat în America

Radu Bănică a fost bătut și agresat, în școală, de profesorul său: ”De ce plângi? Ești fetiță?”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

România, datorii uriașe. Cât de mare e creșterea deficitului guvernamental, comparativ cu țările din Europa

Ministrul Finanțelor a estimat și o contracție puternică pentru acest an, dar cu o recuperare care va începe în trimestrul al treilea. Proiecțiile arată că se estimează că PIB-ul va contracta cu 15% în trimestrul doi, pe fondul unei scăderi a serviciilor și industriei, urmată de o recuperare similară. Există deja semne că activitatea economică a încetinit semnificativ. În aprilie, noile comenzi din industria prelucrătoare au scăzut cu aproape 40%, în timp ce cifra de afaceri din industria prelucrătoare a înregistrat o scădere cu peste 38% în comparație atât cu martie 2020, cât și cu aprilie 2019.

Cât de mare e creșterea deficitului guvernamental, comparativ cu țările din Europa

Guvernul speră într-o redresare a economiei „V”, compensând șocul generat de pandemie printr-o creștere la fel de susținută odată cu reluarea activităților. Guvernul consideră că măsurile luate în această perioadă ar permite o astfel de redresare. În primul rând, măsurile vizau menținerea aproape intactă a lichidității companiilor, prin plata șomajului tehnic și a împrumuturilor garantate de stat. În plus, Banca Națională a României (BNR) a sprijinit economia prin creșterea lichidității în sistemul bancar și reducerea ratei dobânzii de referință. Prin urmare, aceste măsuri ar fi trebuit să „înghețe” capacitatea de producție, oferind companiilor șansa de a păstra resursele necesare pentru relansare. În al doilea rând, sectoarele cele mai afectate (în special cele din industria ospitalității) au o contribuție redusă la formarea PIB și creșterea economică. Unii analiști economici sunt mai sceptici și nu susțin acest scenariu, deoarece partenerii externi majori, precum Franța, Germania, Italia și Spania nu vor înregistra o evoluție similară. În contextul în care închiderile viitoare ale economiilor sunt încă posibile, având în vedere lipsa unei vindecări a bolii, este destul de prognozată o evoluție sinusoidală.

Raportul „Perspectiva economică a României”, lansat recent de BRD, una dintre cele mai mari bănci din România, estimează o contracție a PIB-ului de 3,9% în 2020 și o revenire în formă de U care începe în cel mai bun trimestru al treilea. Cu toate acestea, există unele riscuri majore care ar putea duce la o contracție mai accentuată. Mai mult, raportul are o perspectivă pesimistă asupra șanselor de creștere a PIB-ului pozitiv anul viitor, deoarece perturbarea cauzată de Covid-19 ar putea fi mai lungă, în timp ce spațiul de manevră pentru contracararea acestuia este redus. Prin urmare, ele evidențiază o probabilitate mai mare de o ușoară contracție. Alte instituții, precum Banca Mondială, se așteaptă ca economia României să crească cu 5,4% în 2021, în timp ce Comisia Europeană prevede un randament de 4,2%. Ministrul Finanțelor estimează o creștere similară a PIB-ului, situată între 4-5%.

România, datorii uriașe. Cât de mare e creșterea deficitului guvernamental, comparativ cu țările din Europa

România a intrat în criză cu unele defecte majore: deficitele curente și bugetare foarte mari, ceea ce înseamnă rezerve foarte mici pentru susținerea economiei. A fost singurul stat membru al UE care a depășit pragul deficitului fiscal de 3% din PIB în 2019. Mai mult, România are un nivel foarte redus de venituri la bugetul de stat, în special veniturile fiscale, precum și o rigiditate ridicată a cheltuielilor, având în vedere. că majoritatea veniturilor acoperă pensii și salarii. După prima ajustare bugetară din acest an, deficitul s-a agravat, fiind evaluat la 7,6% din PIB (comparativ cu 3,6% inițial), dar bazat pe o scădere a PIB real cu doar 1,9%. Având în vedere evoluțiile viitoare, este posibil ca deficitul să fie mai mare, BRD o estimează la 7,8% din PIB, în timp ce Standard & Poor (S&P) la 8%. În prezent, toate cele trei agenții de rating majore oferă o perspectivă negativă ratingului de credit al României, cu riscuri semnificative pentru o reducere a gradului de rating.

La începutul lunii iunie, agenția de rating S&P a confirmat ratingul României la BBB- / A-3, cu perspective negative. România a reușit să evite, pentru moment, o scădere, care părea foarte realistă, având în vedere politicile expansioniste realizate până acum, ceea ce ar fi avut un impact extrem de negativ asupra evoluției economice, având în vedere că aceasta ar fi însemnat o creștere a cheltuielilor de finanțare. Cu toate acestea, situația continuă să fie vulnerabilă și încordată, iar ratingul ar putea fi scăzut dacă dezechilibrele fiscale și externe rămân ridicate pentru o perioadă mai lungă și nu trebuie aplicate măsuri de consolidare fiscală.

Pe de altă parte, deficitul de cont curent în primul trimestru a crescut cu 21,9% de la un an la an, însumând 1,36 miliarde EUR. Întrucât situația actuală nu este în favoarea îmbunătățirii perspectivelor, gestionarea acestor deficite gemene exercită, de asemenea, presiune asupra situației macroeconomice generale. De exemplu, moneda națională este mai vulnerabilă decât monedele altor țări înconjurătoare, având în vedere dimensiunea deficitelor gemene și riscurile crescute din punct de vedere al politicii fiscale și al sustenabilității datoriei publice.

De asemenea, România trebuie să se ocupe de Procedura deficitului excesiv, în ciuda deciziei de suspendare a normelor fiscale în UE începând cu martie 2020 din cauza presiunii cauzate de pandemie. Comisia Europeană a considerat că încălcările normelor fiscale europene au fost anterioare coronavirusului și, prin urmare, nu sunt datorate acestuia. România trebuie să pună la dispoziție un set de măsuri pentru consolidarea cadrului fiscal prin reforme structurale, a căror sustenabilitate și eficiență vor fi evaluate, luând în considerare impactul economic și fiscal al pandemiei și implicațiile activării clauzei de derogare în Pactul de stabilitate și creștere.

Au fost luate mai multe măsuri pentru îmbunătățirea sprijinului acordat întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), menite să continue. Guvernul a completat bugetul alocat pentru programul IMM Invest, care va permite triplarea numărului de companii beneficiare. În prezent, există peste 3.000 de beneficiari, care au primit finanțare de aproape 520 milioane EUR. Un program similar pentru furnizarea de sprijin financiar companiilor mari a fost aprobat de Guvern. În acest caz, statul garantează împrumuturi de până la 90% și subvenționează rata dobânzii până la 50%. Plafonul inițial al acestui program de ajutor de stat este de peste 1,6 miliarde EUR. Schema de sprijin va deveni operațională după aprobarea Comisiei Europene.

România, datorii uriașe. Cât de mare e creșterea deficitului guvernamental, comparativ cu țările din Europa

Totuși, S&P estimează că pachetul de stimulare fiscală, inclusiv măsurile economice luate de autorități ca răspuns la criza COVID-19, care se ridică la 3% din PIB, este printre cele mai slabe din regiune. Cu toate acestea, măsurile pot reduce efectele crizei, dar cu creșterea deficitului bugetar la aproximativ 8% din PIB, inclusiv scăderea veniturilor din cauza contracției economice.

Contextul electoral din acest an ar putea afecta și evoluția economiei. Opoziția a adoptat anul trecut o creștere cu 40% a pensiilor începând cu 1 septembrie, iar Guvernul trebuie să decidă dacă va fi implementată sau nu. Există riscuri mari ca o astfel de decizie să blocheze și mai mult economia, deoarece instituțiile financiare internaționale și agențiile de rating au arătat că acestea prezintă un risc major pentru sănătatea economiei. Până în prezent, în declarațiile sale, ministrul Finanțelor a declarat că o asemenea majorare ar crea probleme pentru sustenabilitatea bugetară în următorii doi ani. El a arătat că nu există fonduri suficiente pentru o astfel de lege și, pentru a nu destabiliza economia, trebuie luate alte măsuri. S&P a avut în vedere o creștere potențială de maxim 10%, în raportul agenției privind România.

România va primi 80 de miliarde de euro reprezentând în mare parte fonduri nerambursabile și împrumuturi în condiții avantajoase prin planul de recuperare al Comisiei Europene, pe lângă fondurile structurale și de coeziune. Cu toate acestea, suma efectivă depinde de capacitatea de a efectua o recuperare economică națională