Situație paradoxală. PSD acuză PNL de folosirea banilor publici din Sănătate în sistemul privat

Conform estimărilor din bugetul pentru 2019, au crescut sumele alocate pentru Sănătate şi Educaţie, dar România are cea mai mică cheltuială per capital în domeniul Cercetării-Dezvoltării din Europa. Toate aceste estimări fiind raportate, pe hârtie, la faptul că România urma să înregistreze o creştere economică de 5.5%, anul trecut.

Situație paradoxală

În anul 2019, deficitul bugetar (cash) era estimat la 2,55% din PIB, în timp ce deficitul ESA a fost de 2,57% din PIB . Cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht, potrivit unui document al Ministerului Finanțelor Publice (MFP). A fost luată în considerare o creștere economică ce pare ireală, de 5,5%. Asta în condițiile în care economia zonei euro a încetinit, iar Italia a intrat în recesiune tehnică. În 2018 bugetul a fost construit pe 5,5%, iar între timp estimarea autorităților a scăzut la 4,5%, prefigurându-se,la momentul 2019, la aproape de 4%.

Veniturile bugetului general consolidat proiectate pentru 2019 erau estimate la 341,4 miliarde de lei, respectiv 33,4% din PIB. Cele mai mari venituri au fost înregistrate la contribuțiile de asigurări sociale, 11,5%, TVA, 6,8 %, accize 3%, impozit pe salarii și pe venit 2,3 % din PIB. Cheltuielile bugetului general consolidat pentru anul 2019 au fost estimate la 367,5 miliarde lei, ceea ce reprezenta 35,9% din PIB.

Proiectul de buget pe anul 2020 a fost construit pe o creştere economică de 4,1%, un deficit bugetar de 3,59% şi o rată medie a inflaţiei de 3,1%. Deficitul bugetar a fost cotat la 3,59% din PIB, adică 40,545 miliarde de lei, iar deficitul ESA 3,58% din PIB.

Cheltuielile cu investițiile au crescut la 50,7 miliarde lei față de 44,4 miliarde de lei în acest an. Cheltuielile de personal sunt de 109,2 miliarde lei, cu un plus de 6,8 miliarde de lei (6,6%) față de 2019. Cheltuielile cu bunuri și servicii sunt de 50,9 miliarde de lei, cu un plus de 1,7 miliarde lei. Cheltuielile cu asistența socială sunt de 131,2 miliarde de lei, mai mari cu 14,5%. Bugetul general centralizat al unităților administrativ-teritoriale este de 82,7 miliarde lei, la fel ca anul trecut.

Situația paradoxal este că Ministerul Sănătății a primit  11,4 miliarde lei, în scădere de la 14,8 miliarde lei în 2019, dar cu toate astea există voci care acuză actuala guvernare de schimbare a destinațiilor banilor din sistemul centralizat de sănătate către sistemul privat.

PSD acuză PNL de folosirea banilor publici din Sănătate în sistemul privat

În aceste zile, se joacă o miză mare, iar PSD acuză acest lucru ca fiind un joc de culise din partea actualei guvernări PNL, și anume o miză de 1,3 miliarde de euro. Conform unor declarații din partea social-democraților, actuala putere transferă banii publici către domeniul privat de sănătate. Opoziția social-democrată plânge pe umerii pacienților fără posibilități. Paradoxul este că prima care a lăsat privații să adauge ce coplată vor la serviciile pe care statul le decontează a fost guvernarea pesedistă, în aprilie 2019.

”Ceea ce se întâmplă acum nu e decât pasul doi al unei mișcări începute de PSD și continuate de PNL. Astăzi e vizat peste un miliard de euro, cât plătește statul pe programele de sănătate printre care cel pentru cancer sau intervenţii cardiovasculare”, explică surse din sistemul de sănătate.

Regula era ca privaților să li se aloce banii, ”printr-un calcul oricum arbitrar, făcut de Casele Județene, în cazul programelor de sănătate coordonate de CNAS”, descrie un om care a lucrat în CNAS, doar pentru tratamente pe care statul nu le putea asigura, din cauza depășirii infrastucturii spitalelor publice.

Astfel se reușea compensarea diferenţei dintre preţul serviciului decontat, în general subevaluat, şi costul real al acestui serviciu, clinicile private adăugau taxa hotelieră (cazarea) şi uneori investigaţii suplimentare.

Guvernul Dăncilă, în aprilie 2019, schimbă regulile jocului printr-o Ordonanţă de U.rgenţă. Astfel guvernarea PSD  a introdus coplata sau “contribuţia personală a pacienţilor” pentru bolnavii trataţi în mediul privat.

Practic, furnizorii privaţi pot acum să ceară bani pentru serviciile medicale şi de la CNAS şi de la pacient. În plus pot cere ca şi înainte taxa pentru condiţiile hoteliere.

Prin această regulă nouă spitalele private pot adăuga ce sumă doresc peste banii publici plătiți de Casă. Libertatea a expus în 2019 aceste schimbări operate de guvernul Dăncilă.

Privații pot deconta analizele făcute pacienților de la Casă și au dreptul să pună ce margine de profit doresc.  Singura limitare rămasă în picioare a fost aceea că, în cazul programelor naţionale de sănătate, privaţii nu puteau să ia bani din buget decât dacă spitalele publice erau depășite.

Guvernul Orban se pregătește acum să elimine și această regulă

”Practic, PSD a renunțat la restricții, iar acum PNL vine și adaugă domenii de unde pot fi luați bani, fără restricțiile de preț eliminate deja”, explică un specialist din sistemul sanitar.

În 2019, bugetul total al programelor naţionale de sănătate a fost de 6,34 miliarde de lei, adică 1,3 miliarde de euro. El crește sensibil de la an la an, căci în 2018 bugetul total fusese de 4,9 miliarde de lei, puţin peste 1 miliard de euro.