De-a lungul războiului, mai mulți lideri internaționali au vizitat Ucraina, care a fost invadată de ruși. Deși la început, mulți s-au temut de consecințele exprimării publice a solidarității față de poporul atacat, cu timpul, vizitele în Ucraina au început să fie privite drept un semn de solidaritate normal. Cu toate acestea, există și persoane ale căror prezență poate provoca un nou conflict internațional. Una dintre acestea este Jens Stoltenberg, șeful NATO, care a ajuns astăzi în Kiev. Acesta s-a întâlnit cu oficialii ucraineni, însă agenda vizitelor sale este ținută în secret.
Jens Stoltenberg și-a arătat solidaritatea față de Ucraina încă de la începutul războiului, criticând aspru acțiunile lui Vladimir Putin de distrugere în masă. Cu această atitudine, oficialul NATO a atras multe amenințări din partea Rusiei, care s-a arătat pregătită pentru orice confruntare, inclusiv cea nucleară.
În ciuda amenințărilor nucleare, Jens Stoltenberg făcut mai multe apeluri publice către statele internaționale, cu scopul de a se implica pentru susținerea financiară și de armament a Ucrainei.
În cursul zilei de astăzi, șeful NATO a ajuns la Kiev, acolo unde s-a întâlnit cu mai mulți oficiali ucraineni, dar și cu Zelenski, față de care, Jens Stoltenberg și-a exprimat solidaritatea venită din partea Alianţei Nord-Atlantice.
În cadrul unei ceremonii, el a adus un omagiu ucrainenilor căzuți în lupta cu forțele de invazie, eveniment desfășurat la memorialul amenajat lângă un zid al Mănăstirii Sf.Mihail din centrul Kievului. Astfel, gestul oficialului NATO poate fi perceput de liderul de la Kremlin drept un afront direct care ar putea crea noi tensiuni internaționale. De asemenea, șeful NATO a analizat echipamentele militare rusești deteriorate expuse în același loc cu evenimentul de comemorare a soldaților căzuți pe front.
Ulterior, Stoltenberg a urcat într-o mașină și a plecat la întânirile programate cu oficialitățile ucrainene, fără a face cunoscut traseul sau activitățile pe care urmează să le întreprindă în cursul acestei zile. Din motive de securitate, Jens Stoltenberg a preferat să nu facă publice informații legate de întâlnirile sale din Ucraina.
Datorită intervențiilor neîncetate pe care Jens Stoltenberg le-a avut, multe țări NATO, dar și alte state care nu sunt membre au susținut Ucraina cu pachete de ajutor financiar, dar și cu armament și muniție.
În cursul zilei de marți, Jens Stoltenberg, a solicitat către China creearea contextului unor discuții de negociere cu Alianţa Nord-Atlantică în ceea ce privește creşterea „transparenţei” şi limitarea arsenalului nuclear chinez, potrivit Agerpres.
Intervenția lui Stoltenberg a fost făcută în cadrul unei conferințe video, la sesiunea de deschidere a conferinţei anuale a NATO asupra controlului armamentelor şi neproliferării nucleare, desfășurate la Washington.
Șeful NATO a susținut că nu privește China drept un „adversar” al Alianţei, ci mai degrabă o „provocare”, în timp ce această ţară investeşte în rachete cu rază lungă de acţiune, investind în mod exagerat în rachete cu rază lungă de acţiune. Potrivit unor estimări făcute de Pentagon, până în anul 2035, China ar putea dispune de circa 1.500 de focoase nucleare, cu mult față de cele 400,câte deține în prezent.
„Să avem limite verificabile asupra arsenalelor nucleare, cu predictibilitate şi transparenţă, este ceva ce ne interesează pe toţi. Prin urmare, China ar trebui să fie dispusă să se aşeze la masa discuţiilor şi să participe la mai multe acorduri pentru controlul armamentelor”, a indicat Stoltenberg.