De-a lungul timpului, foarte multe supermaketuri și-au făcut propria lor strategie de vânzare. Aceste strategii au în lucru, în comun, rafturile. Magazinele organizează rafturile într-un mod asemănător. De cele mai multe ori, fructele sunt așezate la intrare în magazin. În spatele acestei strategii există, însă și o explicație.
Fie că vorbim de Lidl, Kaufland sau orice alt magazin țară, putem observa că au un lucru în comun. În aceste supermarketuri, fructele sunt așezate la intrare. În spatele acestui lucru, există o explicație pshihologică, care te va pune pe gânduri.
O companie de specialitate, Niwsion Neuromarketing a dezvăluit secretul. Potrivit acestora, clienții intră în magazin cu un coș de cumpărături gol. Fără să ne dăm seama apare o nevoie inconștientă de a-l umple. Din acest motiv, foarte mulți oameni ajung să cumpere mai multe fructe și legume decât au nevoie.
La acest lucru se aduagă și faptul că foarte mulți consumatori tind să creadă faptul că produsele de la intrare sunt mai proaspete. Fiind poziționate în acel loc, ne fac să avem încredere în calitatea lor.
Însă, aceasta nu este singura strategie. Și anumite alimente sunt așezate mereu într-o anumit loc. De exemplu, șunca este de obicei așezată înaintea altor alimente. Specailiștii în marketing vin și cu explicația. Potrivit acestora, aroma ei trezește pofta de mâncare și obligă clienții să cumpere mai multe produse. Același lucru se întâmplă și în cazul pâinii.
Însă, spre deosebire de șuncă, șunca este asezată la capătul magazinului. Explicația este una simplă. Pâinea este un produs de primă necesitate și pentru a ajunge la ea, e necesar să faci turul magazinului. În acest fel, ești tentat să cumperi mai multe lucruri decât intenționai inițial.
Nici produsele pentru cei mici nu sunt așezate la întâmplare. Produsele pentru cei mici sunt așezate pe rafturile inferioare. Astfel, copiii le pot vedea imediat și le pot cere părinților să le cumpere. În caz contrar, aceștia pot suferi o criză de furie.
Totodată, oamenii sunt tentați să cumpere dulciuri, bomboane, articole de dimensiuni mici și de mică valoare. Însă, această achiziție nu este de cele mai multe ori rațională. De asemenea, nu este întâmplător faptul că atât de multe prețuri se termină cu 99: deoarece suntem obișnuiți să citim de la stânga la dreapta, creierul nostru ignoră practic numărul 99 și rotunjește efectiv prețul cu aproape un leu în minus. În loc să percepem o pungă de chipsuri de 3,99 lei ca și cum ar costa 4 lei, este mai probabil să simțim că aceasta costă 3 lei.