În noaptea de sâmbătă spre duminică, 30 spre 31 martie 2024, România trece la ora de vară. Ceasurile se vor da înainte cu o oră, iar ora 3:00 devine ora 4:00. Astfel, ultima zi de duminică din luna martie va fi cea mai scurtă zi din acest an, va avea doar 23 de ore.
România trece la ora de vară, în noaptea de sâmbătă spre duminică. Zilele vor deveni mai lungi, iar nopțile mai scurte. Ziua de duminică, 31 martie 2024, va fi cea mai scurtă din acest an, având doar 23 de ore. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, ora 3:00 devenind ora 4:00. Drept urmare, românii vor dormi mai puțin cu o oră.
Schimbarea orei are loc la câteva zile după echinocțiul de primăvară. În plus, odată cu trecerea la ora de vară, diferența dintre ora oficială a României și Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore, comparativ cu două ore în perioada orei de iarnă.
În urmă cu ani buni, Comisia Europeană a propus renunţarea la schimbarea orei în Europa. În acest fel, statele membre aveau libertatea de a decide dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau ora de iarnă.
România a aderat la ora de vară pentru prima dată în anul 1932. Însă între anii 1943 şi 1979, practica schimbării orei de vară a fost suspendată. În anul 1997, România a intrat în rândul celorlalte țări europene care aderau la ora de vară în ultima duminică din luna martie, lucru care este valabil și în prezent.
De asemenea, la începutul lunii martie, în 2018, mai mulţi parlamentari români au dorit renunţarea la ora de vară. Atunci se motiva că schimbarea orei provoacă un puternic disconfort asupra majorităţii populaţiei. În plus, generează perturbări ale transportului feroviar şi aerian. Măsura nu a fost adoptată.
Pe de altă parte, multe state au decis să renunțe la această schimbare. În ultimii 10 ani, Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Samoa, Siria și Uruguay au decis să renunțe la schimbarea orei.
În prezent, doar aproximativ o treime din țările lumii practică ora de vară, iar marea majoritate a acestora se află în Europa. În Europa, doar Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Islanda, Rusia și Turcia nu schimbă ora.
În 1784, Benjamin Franklin a fost cel care a inventat acest concept, crezând că trezitul mai devreme ar economisi utilizarea lumânărilor și ar economisi bani oamenilor. A muta ceasurile înainte pentru a profita mai mult de lumina zilei în lunile mai calde a fost adoptat oficial în timpul Primului Război Mondial ca parte a unei încercări globale de conservare a energiei.
Alți susținători spun că lumina suplimentară din orele serii în primăvară și vară este benefică pentru sănătatea mintală a celor care lucrează ziua. Acest lucru, de asemenea, a fost demontat – datele dintr-un studiu din 2020 publicat în PLOS sugerează că schimbarea agravează tulburările de dispoziție, depresia, anxietatea și abuzul de substanțe.
Pierdem și lumină dimineața, iar multe persoane ajung să se trezească în întuneric. Acest lucru este destul de rău, deoarece expunerea la lumină dimineața are un efect de alertare și ne ajută să menținem un ritm circadian puternic.
În plus, persoanele care suferă de anxietate, depresie sau cei în vârstă ar putea resimți o anumită perturbare a rutinei zilnice, iar cei cu o sensibilitate crescută a ceasului biologic pot avea dificultăți în a se adapta la noua oră.
Studiile au arătat că corpul uman are nevoie cam de o săptămână pentru a se adapta complet la schimbarea orei, iar în acest interval, nivelul de stres și dificultățile de concentrare pot fi mai ridicate.