Se dau și 1.200 de euro de la stat pentru românii care îndeplinesc aceste condiții

Sectorul vitivinicol românesc este unul dintre cele mai mari din UE. România are o tradiție în ceea ce privește recoltarea strugurilor și producția de vin. Acest aspect se datorează condițiilor meteorologice, reliefului și solurilor adecvate. În 2018, conform datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică, din punct de vedere al suprafeței viticole, România era a 11-a țară din lume și a 5-a din UE, cu 171.233 ha de suprafețe viticole destinate producției de vin. Cu toate astea, fondurile alocate de stat și proiectele de finanțare au avut de suferit. De anul acesta Ministerul Agriculturii ar putea finanța acest sector, fiind vorba de 3 milioane de euro.

România, tradiție în recoltarea de struguri și producția de vin

În România, jumătate din suprafața viticolă este plantată cu soiuri hibride de struguri deținute de persoane juridice. Primii 10 producători de vin din România administrează peste 15.900 de hectare. În 2016, valoarea pieței vinului a ajuns la 218 milioane de euro.

La acel moment era controlată de 25 de producători, a căror cifră de afaceri este de cel puțin 1 milion de euro fiecare. Datele arătau o pondere cuprinsă între 45% și 49% din totalul pieței vinului din România.

În 2014, existau 332 de hectare certificate ca fiind ecologice, suprafață reprezentând între 0,19-0,18% din suprafața de vii și livezi, iar cumulat 0,11% din suprafața totală cultivată. Procentul de podgorii ecologice în totalul vinului național reprezintă 0,18%.

În ceea ce privește piața produselor vitivinicole, majoritatea producătorilor români se axează în principal pe comercializarea unei cantități mari de vinuri. toate sunt conform unui nivel calitativ standard în conformitate cu legislația în vigoare. Mulți producători de vinuri au încercat să își concentreze producția și vânzările pe vinurile premium și premium superior. Acest segment a asigurat prețuri de vânzare mai mari.

Producătorii de vinuri se concentrează în principal pe piața internă

Cea mai mare parte a producției este comercializată la nivel național, puterea de cumpărare scăzută a românilor în comparație cu cea a consumatorilor din alte state membre. Acest factor a limitat cererea de vinuri premium și superior premium. În ultimii ani manifestă interes pentru accesarea de noi piețe și din țări terțe.

Micile crame și viticultori vând cea mai mare parte a produselor lor sub formă de vin în vrac. Justificarea este lipsa de expertiză și tehnologia pentru certificarea vinurilor lor ca DOP sau IGP. Unii dintre micii producători dețin propriile magazine de vinuri. Aceștia vând vin în vrac sau chiar vin cu DOP și IGP. Acești producători se concentrează în principal pe vânzarea a cât mai mult vin la prețuri relativ mici. Micii producători participă, de asemenea, la diverse expoziții și târguri, unde deschid pentru câteva zile puncte de vânzare temporare.

Lipsa de suport din partea statului a scăzut producția de struguri și vin

Deși cu o scară a producției de struguri și de vinrui destul de bine pusă la punct, statul român a avut puține intervenții sub forma de subvenții. Deși au existat programe specifice pentru acest domeniu, atracția de fonduri a fost una extrem de mică, de aici și micile probleme în domeniu.

Dar, cel puțin în teorie, de anul acesta Ministerul Agriculturii anunță posibilitatea de finanțare a acestui segment dina gricultură. Reprezentanții ministerului spun că vor fi alocate cel puțin 3 milioane de euro sub forma de investiții pentru cei care se ocupă cu producția de struguri. Sumele alocate, cel puțin 1.200 de euro, se vor da în funcție de suprafețele cultivate, de minim 1.000 de metri pătrați sau cel puțin 10ha, banii find alocați într-o singură tranșă pentru anul în curs. Conform proiectului, suma totală acordată unui beneficiar nu va depăși 20.000 de euro în cele trei exerciții financiare din acest an.

Condiții de elgibilitate pentru plata fondurilor

Cei care vor accesa aceste fonduri vor trebui să îndeplinească anumite condiții, mai spune Ministerul Agriculturii, după cum urmează:

• beneficiarii trebuie să să utilizeze o suprafaţă cultivată cu struguri de masă, de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil cu o placă-indicator, pe care să se găsească inscripţia „Program susţinere struguri de masă, anul, beneficiar numărul, Direcţia Agricolă Judeţeană/a Municipiului Bucureşti;
• beneficiarii trebuie să să utilizeze o suprafaţă cultivată cu struguri de masă, de maximum 10 ha inclusiv, marcată la loc vizibil cu o placă-indicator, pe care să se găsească inscripţia „Program susţinere struguri de masă, anul, beneficiar numărul, Direcţia Agricolă Judeţeană/a Municipiului Bucureşti;
• să obţină o producţie de minimum 6.000 kg struguri de masă/ha de pe suprafaţa prevăzută :
• să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cu plantaţiile de struguri de masă, în anul 2022, la specificaţia vii nobile pe rod, pentru struguri de masă;
• să deţină Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, completat începând cu data înfiinţării culturii şi avizat de oficiul fitosanitar judeţean;
  să facă dovada producţiei realizate prin documente justificative, în funcţie de forma de organizare;
• valorificarea producţiei de struguri de masă se face în perioada 15 august – 21 noiembrie inclusiv, a anului de cerere.