Școlile din București care se închid luni, 2 decembrie, din cauza alegerilor. În ce instituții se suspendă cursurile

Duminică, 1 decembrie, peste 18 milioane de cetățeni români sunt chemați la urne pentru a alege viitorii parlamentari. Alegerile generale din acest an marchează o competiție acerbă, cu peste 8.000 de candidați care concurează pentru cele aproximativ 465 de locuri din Senat și Camera Deputaților. Procesul de votare se va desfășura în aproape 19.000 de secții de votare din întreaga țară, dintre care aproape 1.300 sunt amplasate în București.

Organizarea în București: schimbări în programul școlar

În Capitală, procesul electoral influențează activitățile din unitățile de învățământ, deoarece multe dintre acestea vor găzdui secții de votare. În total, 225 de școli vor fi utilizate pentru organizarea alegerilor, iar 77 dintre ele vor avea modificări în programul școlar sau chiar suspendarea cursurilor.

În Sectorul 1, 43 de școli vor găzdui secții de votare, iar luni, șapte unități își vor ajusta programul, în timp ce alte patru vor suspenda cursurile fizice pentru anumite clase. Situația este similară în Sectorul 2, unde 53 de școli sunt implicate, trei dintre ele urmând să-și modifice programul în ziua de luni.

Irina Columbeanu e leită mama ei, Monica Gabor! Adolescenta i-a uimit pe toți cu silueta ei de fotomodel

Tudor Chirilă îi avertizează pe români, după primul tur de alegeri: ”O lume care ne vrea...

Cum arăta Cristela Georgescu, în tinerețe. Imaginile au ajuns pe internet

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Sectorul 3, cel mai populat din București, înregistrează cele mai multe ajustări: din cele 37 de unități implicate, 12 își vor schimba programul vineri, 29 noiembrie, și luni, 2 decembrie, iar două școli vor suspenda cursurile fizice. În Sectorul 6, 41 de școli vor fi utilizate, dintre care cinci își vor ajusta programul în două zile consecutive, iar alte patru vor suspenda temporar activitatea fizică.

Peste 8.000 de candidați, 31 de partide și competitori independenți

Alegerile parlamentare din 2024 se remarcă printr-un număr impresionant de candidați și formațiuni politice implicate. Potrivit Biroului Electoral Central (BEC), 31 de partide și alianțe, alături de 19 organizații ale minorităților naționale, participă la această cursă.

Cele mai multe candidaturi vin din partea Partidului Social Democrat (639 de candidați), urmat de SOS România (636), Partidul Național Liberal (630) și Alianța pentru Unirea Românilor (621). Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), Uniunea Salvați România (USR) și Forța Dreptei completează lista principalelor competitoare.

În cadrul competiției se regăsesc și lideri politici de prim rang. Premierul Marcel Ciolacu deschide lista PSD pentru Camera Deputaților la Buzău, iar fostul premier Nicolae Ciucă candidează pentru Senat în Dolj. Președintele AUR, George Simion, și liderul Forței Dreptei, Ludovic Orban, figurează pe listele din București, în timp ce președintele UDMR, Kelemen Hunor, vizează al șaptelea mandat de deputat în Harghita.

Minoritățile naționale și miza pragului electoral

Un loc special în această competiție îl ocupă cele 19 organizații ale minorităților naționale, care propun 58 de candidați pentru Camera Deputaților. Printre acestea se numără Uniunea Elenă, Comunitatea Rușilor Lipoveni și Uniunea Bulgară din Banat.

Pentru a accede în Parlament, partidele și organizațiile trebuie să depășească pragul electoral de 5% la nivel național sau să obțină 20% din voturi în cel puțin patru circumscripții. În cazul alianțelor, pragul crește proporțional cu numărul partidelor componente, până la un maximum de 10%.

Alegeri în sectoarele cu cele mai multe mandate

Bucureștiul deține cel mai mare număr de mandate: 29 pentru Camera Deputaților și 13 pentru Senat. Alte județe cu un număr semnificativ de mandate includ Iași (12 pentru Cameră, 5 pentru Senat), Constanța și Prahova. Aceste circumscripții vor fi intens monitorizate, având în vedere impactul pe care îl pot avea asupra configurației viitorului Parlament.

Procesul electoral: ce urmează după vot

După încheierea scrutinului, procesele-verbale întocmite de birourile electorale vor fi centralizate de BEC. Pe baza acestora, se va determina dacă partidele și candidații independenți au întrunit condițiile de reprezentare. Conform regulamentului, competitorii care îndeplinesc pragul electoral pentru o singură Cameră vor putea ocupa locuri doar în acel for legislativ.

Alegerile parlamentare din 2024 reprezintă un test crucial pentru partidele politice, minorități și electorat, stabilind direcția politică a României pentru următorii patru ani.