Schimbare majoră a alimentelor până în 2030. La începutul acestui an, în februarie, era publicată o primă versiune a noului regulament al Comisiei Europene privind utilizarea durabilă a produselor fitosanitare (SUR). Proiectul viza înlocuirea Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor. În același timp, prin acest document se dorea reglementarea utilizării pesticidelor. Fermerii spun că documentul prin conținutul său, este departe de a fi satisfăcător. Mai degrabă, acesta subminează ambiția UE cu „Proiectul Verde”. În același timp nu reușește să prezinte o viziune pentru o Europă fără pesticid, mai spun specialiștii.
De o partea a baricadei se află, „complexul agro-industrial”, așa cum îl numește vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
De cealaltă parte, milioane de cetățeni care luptă împotriva amenințărilor mortale la adresa biodiversității și a sănătății umane.
Acum, în timp ce bătălia finală se mută la Bruxelles, se vorbește din ce în ce mai des despre relația toxică a Europei cu pesticidele.
Mere, mere, mere peste tot. În regiunea Vinschgau din Tirolul de Sud, Italia, de exemplu, pomicultorii exportă sute de milioane de astfel de fructe în fiecare an.
Valoarea comerțului este cuprinsă între 500 și 600 de milioane de euro anual.
De asemenea, unică este și controversa politică care îi însoțește pe pomicultorii tirolezi. Producția industrială de mere pentru rafturile supermarketurilor necesită utilizarea pesticidelor la scară mare.
Tractoarele cu pulverizatoare de otravă sunt omniprezente în aceste zone.
După draftul publicat în februarie, în urmă cu două zile Comisia Europeană a prezentat noi norme de reducere a utilizării pesticidelor în UE și de sprijinire a fermierilor.
Propunerile vin după o amânare de trei luni datorată îngrijorărilor tot mai mari legate de impactul războiului din Ucraina asupra aprovizionării cu alimente la nivel mondial.
„Folosirea războiului din Ucraina pentru a dilua propunerile și a-i speria pe europeni, făcându-i să creadă că durabilitatea înseamnă mai puțină hrană, este, sincer, destul de iresponsabilă, deoarece criza climatică și cea a biodiversității … sunt cele care ne amenință securitatea alimentară”, a declarat Frans Timmermans, șeful Comisiei Europene pentru afaceri ecologice, în cadrul unei conferințe de presă, la prezentarea propunerii.
Pesticidele sunt substanțe chimice utilizate pentru protecția plantelor și a culturilor. Specialiștii au dovedit că sunt potențial toxice pentru oameni.
Sunt considerate unul dintre principalii factori care stau la baza dispariției rapide a albinelor și a altor polenizatori.
Comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, a declarat că, în lipsa unor norme mai stricte, există riscul „prăbușirii polenizatorilor și a ecosistemelor”.
Acest efect va avea un impact mai mare asupra securității alimentare și a prețurilor alimentelor.
Propunerea legislativă mai trebuie să fie susținută de statele membre și de deputații europeni. În esență, face obligatoriu din punct de vedere juridic obiectivul de reducere cu 50% a pesticidelor.
Procentul era menționat și în februarie, dar menționat pentru prima dată în strategia „De la fermă la masă”.
Dar capitalele europene vor putea să își stabilească propriile obiective în limitele definite, ținând cont de datele istorice privind vânzările de pesticide și de utilizarea pesticidelor la nivel național în fiecare țară.
De fapt, utilizarea pesticidelor reprezintă o preocupare alimentară majoră pentru aproape 40 % dintre europeni. Cu alte cuvinte au abordat o schimbare majoră a alimentelor până în 2030.
Este vorba de o inițiativă cetățenească recentă susținută de 1,2 milioane de persoane.
Intițiatva solicită o Europă fără pesticide până în 2035, iar cetățenii care au participat la Conferința privind viitorul Europei au cerut „reducerea drastică” a acestor substanțe chimice.
Propunerea Comisiei introduce, de asemenea, interzicerea tuturor pesticidelor în așa-numitele zone sensibile.
Este vorba de parcurile publice, locurile de joacă, școlile, terenurile de sport, drumurile publice și siturile de protecție Natura 2000.
Printre alte măsuri se numără obligativitatea pentru agricultori de a ține evidența pesticidelor din culturile lor.
O altă obligativitate este de a promova alternative pentru a asigura utilizarea acestor pesticide chimice doar în ultimă instanță.
Auditorii UE au ridicat deja îndoieli cu privire la sistemul utilizat pentru a măsura progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor de reducere a pesticidelor în 2020.
Cu toate astea, indicatorii de risc pentru pesticide au fost, de asemenea, o sursă de îngrijorare pentru militanții și comunitatea ecologică de ani de zile.
Comisia a recunoscut că normele existente au fost slabe și ineficiente pentru a reduce în mod adecvat utilizarea acestor substanțe chimice.
Aceeași auditori au susținut că statele membre ale UE au făcut mai mult decât altele pentru a reduce utilizarea de pesticiede. Datele arată și riscurile acestor substanțe chimice în ultimul deceniu.
Danemarca, de exemplu, a reușit să reducă utilizarea produselor de protecție a plantelor în ultimii ani.
Statul nodic a reușit performanța pe baza unor instrumente politice precum taxa pe pesticide.
Țara scandinavă utilizează mai puține pesticide pentru a proteja culturile, alături de România, Suedia, Finlanda, Estonia și Lituania.
În schimb, cea mai mare cantitate de pesticide utilizate pe hectar de teren cultivat se înregistrează în Țările de Jos, Irlanda, Italia, Portugalia, Franța și Grecia, potrivit cifrelor Eurostat.
Cu toate acestea, Germania, Spania, Franța și Italia sunt, de departe, cei mai mari cumpărători de pesticide din UE.