A fost cândva un sat renumit pentru ceramică, aici arzându-se zilnic câte 200 de cuptoare. Apoi, a fost tăcere. Astăzi este din nou cunoscut pentru cultura lui. Locul situat la doar 30 de kilometri de București, pe care trebuie să-l vizitezi în weekend, dacă vrei să te bucuri de spiritul naturii românești.
La doar 30 de kilometri de București, în județul Ilfov, se află un sat care revine în atenția publicului datorită obiceiurilor străvechi practicate de cei aproximativ 700 de locuitori. Este vorba despre Piscu, care nu este orice fel de cătun. Este stare de spirit și totodată provocare.
Pe vremuri, satul Piscu a fost centru de olărit. Aici, oamenii lucrau din greu. În perioadele în care olăritul a atins profit maxim, se ardeau zilnic câte 200 de cuptoare. Astăzi, doar o mână de olari mai practică această meserie, însă reușesc să redea satului numele de odată.
Dacă vrei să te bucuri de liniște, departe de agitația de la oraș, să simți frumusețea patrimoniului cultural românesc și să te familiarizezi cu valorile acestuia, îți recomandăm să faci și tu o scurtă vizită la Piscu, în weekend. Aici se află cel mai reprezentativ muzeu din România pentru olărit.
Școala de la Piscu – aceasta este denumirea centrului cultural de olărit sau a muzeului ce poartă numele satului. Se află chiar în inima cătunului și este cunoscut pentru tradițiile sale legate de olărit și olari. În el poți vedea peste 1.000 de piese de ceramică, ateliere de olărit și exploziții de artă contemporană.
Dacă vreodată ai fost tentat de gândul de a practica sau de a învăța olăritul, poți să faci acest lucru la Școala de la Piscu. Centrul cultura oferă vizitatorilor săi posibilitatea de a învăța și practica tehnicile tradiționale de olărit.
Biletul de intrare la Școala de la Piscu, ce impresionează și prin arhitectura captivantă ce integrează tradiționalul cu modernismul, este în valoare de 25 de lei. Muzeul satului este deschis turiștilor sâmbăta și duminica, de la ora 11:00 până la ora 17:00.
La Piscu poți admira nu doar frumusețea muzeului de olărit, ci și locuințele de pe străzile superbe ale cătunului. Casele păstrează, în mare parte, structura lor originală, gândită pentru a servi activităților tradiționale specifice olăritului: producție, ardere și depozitare.
Unii români chiar și-au schimbat reședința și au decis să locuiască în Piscu, sat care i-a impresionat deosebit, potrivit declarațiilor:
„Am plecat din oraș fiindcă așa am simțit. Am vrut să avem mai mult din ce ne oferă natura: aer, hrană mai sănătoasă, hrană pentru copii, atelier de sculptură pentru copil. Ne-am gândit că le vom aduna pe toate într-o curte și ne va fi mai bine. Și așa a fost”.