Sarmizegetusa Regia, grav afectată din cauza lui Nicolae Ceaușescu: ”Imitație mediocră”

Poate mulți români știu, sau nu că Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei. Se întâmpla înainte de războaiele romane care au dus la distrugerea ei. În prezent situl arheologic al vechiului oraş antic este inclus în patrimoniul UNESCO. Importanţa i-a fost astfel recunoscută pe plan mondial.

Sarmizegetusa Regia, grav afectată din cauza lui Nicolae Ceaușescu: ”Imitație mediocră”

Înainte de a discuta despre ”demența” nomenclaturii comuniste care, probabil, ar fi dus la relocarea sau chiar distrugerea sitului arheologic, trebuie să ne întoarcem puțin în timp. Să discutăm despre Sarmizegetusa Regia.

Conform pagini web a sitului, acesta este cunoscut sub denumirea de Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia. Se află în comuna Orăştioara de Sus, județul Hunedoara. Acest vestigiu face parte din complexul de cetăţi dacice din Munţii Orăştiei. Este cea mai mare aşezare cunoscută pentru spaţiul dacic, fiind întinsă pe un deal cu o lungime de cca. 4,5 km.

Începând din a doua jumătate a secolului I a. Chr., aici a fost capitala regatului dac. Cel mai probabil, prima capitală a regatului înfiinţat de Burebista a fost la Costeşti – Cetăţuie, după care, în perioada amintită, acest rol i-a revenit Sarmizegetusei Regia. Cert este că, vreme de aproape un secol şi jumătate, Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia a fost principalul centru politic, religios, economic şi militar al lumii dacice.

În anul 1999, în urma propunerii Statului român, ansamblul cetăților dacice din Munții Orăștiei au fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial. Asta se întâmpla în cadrul celei de-a 23-a sesiuni a World Heritage Committee al UNESCO.

Suportul documentar în vederea susținerii candidaturii a fost unul extins. Scopul a fost acela de a sublinia valoarea universală a siturilor și monumentelor respetive, în contextul istoriei şi civilizaţiei umanităţii.

În urma includerii acestor monumente pe Lista Patrimoniului Mondial, România s-a angajat în elaborarea unei legislații derivate din cerințele Convenției UNESCO. În sensul asigurării conservării și punerii lor în valoare, prin intermediul unor măsuri specifice.

Dar, până la momentul istoric din 1999 a existat un alt moment, tot istoric, dar nu înspre binele sitului de la Orăștioara. A existat ideea unui proiect de restaurare a complexului arheologic. Acesta a fost plănuit încă din anul 1977, în plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român.

Lucrările de restaurare au început în anul 1980. Specialiştii de la Muzeul din Deva, arheologi, restauratori, arhitecţi şi ingineri de la Institutul de Proiectări Hunedoara au luat parte la transformarea Samizegetusei Regia. Toate astea în contextul în care, la începutul anilor ’80, Nicolae Ceauşescu şi-anunţa vizita la Sarmizegetusa Regia.

Toată această armată de oameni au lucrat la restaurarea sitului în perioada 1980 – 1981, lucrările fiind oprite în 1981 din lipsa fondurilor dar şi din cauza renunţării la soluţiile găsite la acea vreme pentru valorificarea sitului. În doi ani de lucrări, s-au întregit cu ciment soarele de andezit, s-au plantat stâlpii din lemn în marele sanctuar solar, s-au înlocuit blocurile din calcar degradate cu replici, s-au adus discuri şi blocuri din beton în incinta sacră, pentru a-i schimba aspectul,și s-au înălţat şi protejat zidurile de apărare.

Majoritatea lucrărilor de restaurare au fost controversate și criticate aspru de oamenii de știință, printre care și Vladimir Brilinsky, administratorul sitului UNESCO Sarmizegetusa Regia.

„Acest proiect a fost unul de tip comunist, heirupist, nerealist şi care a contravenit tuturor normelor de restaurare din siturile arheologice. Proiectul prevedea înlocuirea tuturor plintelor de andezit şi calcar cu prefabricate din beton, confecţionate la Bârcea, pentru a da un aspect plăcut privirii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care îşi anunţase vizita la Sarmizegetusa Regia. Proiectul a fost oprit la timp, dar materialele care au fost aduse pentru înlocuire au fost abandonate în zona sacră.”