România nu are încă un buget pentru acest an, dar Guvernul insistă că există posibilitatea pentru salarii mai mari. În timp ce analiştii avertizează că se ajunge la linia roşie în privinţa cheltuielilor cu personalul, 8,2% în 11 luni din 2018, statul e de altă părere.
Salariile românilor au crescut în medie cu 20%. Însă, din această creştere, doar 6% provine din mediul privat. Chiar şi cu venituri mai mari, România rămâne ţara europeană cu una dintre cele mai mici mase salariale. Adică toate salariile din economie la care se adaugă taxele şi contribuţiile aferente se apropie de 37% din PIB. Media europeană se ridică însă la 50% din Produsul Intern Brut.
„Salariile mult sub media europeană, la influenţa la PIB, în contextul în care, şi sunt date pe care le găsiţi la Prognoza, randamentul muncii în România e mai mare ca în Europa. Nivelul salarial e mai mic. Ce discutam despre salarii, masa salarială ca si procent în PIB, unde ne dorim să ajungem până în 2022, şi anume la 40,1% din PIB masă salarială şi trebuie să ajungem pentru că suntem în 2018 e 36,9 – 37,8 în 2020 şi continuăm să creştem”, a declarat Marius Budăi, ministrul Muncii.
Dincolo de productivitate muncii, una redusă în România faţă de restul statul europene, mai există o problemă, munca la negru. Estimările Consiliului Fiscal arată că în România ar fi în jur de 1,5 milioane de persoane care lucrează fără forme legale.Singura lor contribuţie la economie rămâne consumul, nu şi munca lor care ar putea creea valoare adăugată.
De la începutul acestui an, salariile minime pe economie au crescut din nou. 2.080 de lei este pragul pentru muncitorii necalificaţi şi 2350 de lei pentru cei cu studii superioare. În sectorul construcţiilor, salariul brut porneşte de la 3000 de lei, dar printr-un artificiu financiar.
Cota contribuției de asigurări sociale este mai mică cu 3,75 puncte procentuale față de cea de 25% cât este pentru restul salariaților. Această reducere este de fapt obţinută din sistarea contribuției la Pilonul II de pensii.