După aproximativ șase luni de la prima desemnare a câștigătorului, din cauza depunerii de contestații și plângeri la Curtea de Apel București și la CNSC, Compania de Autostrăzi a desemnat același constructor pentru execuția a celor 9.86 de kilometri de autostradă dintre Curtea de Argeș și Tigveni.
Valoarea totală a contractului este de 1.678.873.121,77 lei fără TVA, circa 350 de milioane de euro, iar durata lui este de 60 de luni. Dintre acestea, 16 luni reprezintă perioada de proiectare, iar celelalte 44 de luni reprezintă perioada de execuția a lucrărilor. De asemenea, perioada de garanție a lucrărilor este de 60 de luni.
Proiectul are în vedere construirea mai multor lucrări de complexitate ridicată. De exemplu, construirea a 12 poduri, pasaje și viaducte, cu o lungime medie de 230 m. Cel mai lung este Viaductul de la km 84+341, cu o lungime de 60 m.
Totodată, se va construi un tunel în lungime de 1.350 de metri, în zona de traversare a dealului Momaia, județul Argeș. Potrivit CNAIR, semnarea contractului de achiziție publică va fi posibilă după expirarea din nou a perioadei de depunere a eventualelor contestații și după soluționarea tuturor plângerilor formulate în cadrul procedurii de atribuire.
„Facem treabă la minister, până la capăt, în ciuda unui premier ostil”, a scris pe Facebook ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă.
Stadiul lucrărilor pe lotul 1 al A1 Pitești – Sibiu este de aproape 50%. Potrivit ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă, sunt șanse ca acestea să se finalizeze în avans, în anul 2022. Cea mai amplă lucrare de pe tronsonul dintre Sibiu și Boița este viaductul Tălmăcel.
Acesta are o lungime de circa 650 de metri și o înălțime a picioarelor de până la 30 de metri. Podul, casetat și executat în consolă, cu 8 deschideri, este construit după cele mai noi standarde în domeniu, potrivit ministrului Transporturilor.
„Folosim un sistem de cărucioare și se va betona tot podul din secțiuni de 4 sau 5 metri, înaintându-se simetric de pe fiecare cap de pilon (…) Vor fi, de fapt, două cărucioare (fiecare va betona o parte a podului pentru a nu risca un debalans) și după fiecare betonare trosoanele în sine vor fi tensionate ca să țină tot podul la un loc.
Ritmul de betonare în această tehnologie este în general de un tronson turnat la fiecare 7 zile.(…) Există 27 de structuri pe acest tronson de autostradă definite ca poduri (adică o deschidere mai mare de 5 metri) și încă 24 de structuri mai mici fabricate pentru trecerea animalelor și permeabilitatea în transversala autostrăzii (așa numitele ecoducte)”, a explicat inginerul Bogdan Alexandru, parte din proiect.