De ce unii oameni îmbătrânesc mai repede decât alții

Știm povestea clasică: tu ai o anumită vârstă, dar sunt șanse mari ca oamenii să o aproximeze greșit. Ori vor crede că ești revoltător de tânăr, ori revoltător de bătrân (prin „revoltător” înțelegem chiar și un an, doi în plus, dar vârsta e un subiect sensibil pentru oricine trece de majorat).

Cercetătorii au analizat situația și susțin că astfel de percepții nu țin doar de aparențe, ci și de ritmul în care fiecare dintre noi îmbătrânește și modul în care asta ne afectează sănătatea. Un studiu publicat în Genome Biology încearcă să ne facă să înțelegem mai bine cauzele acestei discordanțe.

James Timmons, principalul autor, susține că echipa sa a determinat o semnătură genetică prezentă în sânge, capabilă să indice dacă un individ îmbătrânește sănătos. A fost desfășurat un experiment, care a implicat analiza a 54.000 de gene ale oamenilor sănătoși cu vârste cuprinse între 25 și 65 de ani. Apoi, echipa de cercetători s-a restrâns la cele 150 de gene care ar putea face distincția între oamenii tineri și cei bătrâni, precum și prezice un declin cognitiv.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, la 17 ani de când s-a mutat în America

Radu Bănică a fost bătut și agresat, în școală, de profesorul său: ”De ce plângi? Ești fetiță?”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Semnătura genetică a fost folosită pentru a determina ceea ce cercetătorii au numit „scorul de îmbătrânire sănătoasă”, comparându-le între subiecți pentru a arăta că un scor mai mare e asociat cu o stare mai bună a sănătății. „Descoperirea noastră oferă prima dovadă că există, într-adevăr, o semnătură biologică a vârstei la oameni și că ar trebui să se țină cont de ea în medicină”, a adăugat Timmons. Acesta consideră că descoperirea sa ar putea fi utilă pentru a identifica riscurile de Alzheimer, de exemplu, medicii având posibilitatea de a oferi tratament preventiv.

Pentru a testa teoria, oamenii de știință au folosit datele dintr-un studiu separat, efectuat asupra bărbaților suedezi care aveau 70 de ani în 1992. Au constatat că scorul de îmbătrânire varia foarte mult și că era, într-adevăr, asociat cu sănătatea pe termen lung. Cei cu un scor mai mare aveau funcții mai bune și o sănătate cognitivă remarcabilă.