S-a aflat cauza pentru jumătate din totalul deceselor românilor. Ce greșeala majoră fac mulți

În 2019 OMS emitea un Raport de țară în care se spunea că deși acesta a crescut, România are una dintre cele mai mici speranțe de viață din UE. Acest lucru reflectă comportamente nesănătoase, dar și inegalități socio-economice, precum și deficiențe substanțiale în furnizarea de servicii de sănătate. Sistemul de asigurări sociale de sănătate oferă un pachet complet de beneficii. Cu toate acestea, aproximativ 11% din populație rămâne neasigurată și are dreptul doar la un coș minim de servicii.

România a avut o speranţă de viaţă mai mică în 2020

Deți în 2019 România avea, conform OMS, o serpanță de viață relativ crescută, odată cu declanșarea pandemiei aceasta a scăzut semnificativ. Conform unor rapoarte rata de viață a scăzut la 1,4 ani, iar motivele aestei scăderi constă în stilul de viață nesănătos pe care l-au abordat românii.

Speranța de viață în România este una dintre cele mai scăzute din Europa, iar pandemia COVID-19 a inversat unele din câștigurile realizate începând cu anul 2000. Pandemia a evidențiat importanța consolidării asistenței medicale primare, a prevenirii serviciilor și a sănătății publice, într-un sistem de sănătate care în prezent se bazează în mare măsură pe asistența medicală spitalicească.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, la 17 ani de când s-a mutat în America

Radu Bănică a fost bătut și agresat, în școală, de profesorul său: ”De ce plângi? Ești fetiță?”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Forța de muncă în domeniul sănătății de personal sanitar și nivelul ridicat al cheltuielilor din buzunar reprezintă bariere cheie în calea accesului. Pandemia COVID-19 a stimulat crearea mai multor sisteme electronice de informații pentru a gestiona mai bine resursele de sănătate suprasolicitate, iar aceste pot oferi căi de consolidare viitoare a sistemului de sănătate, spun reprezentații UE în cel mai recent raport pe anul în curs.

Starea de sănătate în România

Speranța de viață în România a crescut cu mai mult de patru ani între 2000 și 2019, dar a scăzut temporar cu 1,4 ani în 2020 din cauza impactului COVID-19. Există un decalaj pronunțat între sexe, femeile trăind cu aproape opt ani mai mult decât bărbații, spune studiul Uniunii Europene din acest an. Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze de mortalitate, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces prin cancer.

Comportamentele riscante în materie de sănătate contribuie la aproape jumătate din totalul deceselor. Românii raportează un consum mai mare de alcool și o alimentație mai nesănătoasă decât media UE, dar obezitatea la adulți este cea mai scăzută din UE.

Fumatul la adulți este acum marginal mai mică decât media UE. Acești factori de risc sunt mai răspândiți în rândul bărbaților decât la femei. Ratele supraponderalității, obezității și fumatului în rândul adolescenților sunt ridicate și au crescut în mod constant în ultimele două decenii.

Același raport mai spune că costurile în ceea ce priește sănătatea în România au crescut în ultimul deceniu, dar rămân în continuare cele al doilea cel mai scăzut nivel din întreaga UE. Valorile sunt mici atât ca pondere în PIB, cât și pe cap de locuitor.

Aproximativ 44 % din cheltuielile de sănătate au fost alocate pentru asistența medicală spitalicească în 2019, ceea ce reprezintă cea mai mare proporție dintre țările UE. Cu toate că ponderea publică a cheltuielilor de sănătate cheltuielilor este ridicată și în conformitate cu media UE, plățile din buzunar sunt peste media UE și sunt dominate de costurile farmaceutice în ambulatoriu.

Speranța de viață a scăzut semnificativ din cauza COVID-19

Concluzia raportului spune că este mult sub media UE. Speranța de viață la naștere în România a crescut cu peste patru ani între 2000 și 2019, de la 71,2 la 75,6 ani, dar a rămas printre cele mai scăzute din UE, cu aproape șase ani sub media UE.

Pandemia COVID-19 a avut ca rezultat o scădere temporară substanțială a speranței de viață în multe țări, inclusiv în România, unde aceasta a scăzut cu 1,4 ani, ajungând la 74,2 ani. În schimb, media reducere la nivelul UE în 2020 a fost de 0,7 ani.

În 2020, decalajul dintre femei și bărbați în ceea ce privește speranța de viață a fost marcat. Astel că,  femeile trăiesc cu aproape opt ani mai mult decât bărbații, 78,4 ani față de 70,5, ceea ce se numără printre cele mai mari decalaje din UE.

Conform studiului, cei mai mulți oameni se declară sănătoși, dar există disparități în funcție de grupa de venit Aproape trei sferturi dintre români au declarat că sunt într-o stare de sănătate bună în 2019, procentul repondenților iind de 71 %, puțin mai mult decât media la nivelul UE, și anume de 69 %.

Mai mult de patru din cinci persoane din cea mai mare quintilă de venituri au considerat că ele însele că au o stare de sănătate bună, în comparație cu aproximativ două treimi dintre cei din cea mai scăzută. Cu toate acestea, aceste disparități în ceea ce privește sănătatea autopercepută sunt mai mici decât în majoritatea țărilor UE.