Toamna este anotimpul preferat de mulți. În religia creștină, ultima zi din luna octombrie aduce o tradiție veche, numită Sâmbăta Morților. După lucrarea Sa, Dumnezeu a decis ca sâmbăta să fie un simbol al odihnei bucuroase în Împărăția Cerurilor.
În credința populară ultima zi de sâmbătă din octombrie este cunoscută și ca Moșii de toamnă, iar în Calendarul Creștin este cunoscută sub denumirea de Sâmbăta Morților. În orânduiala creștină, în fiecare biserică se oficiază parastasul pentru cei plecați din această lume.
Moșii de toamnă sau Sâmbăta Morților este ziua în care credincioșii aprind lumânări și aduc ofrande celor apropiați. Ritualul este pentru cei adormiți întru Domnul. Conform datinii creștine, în această zi, în mod normal, se aduc colivă, lucruri sau mâncare pentru a fi împărțite de pomană.
Din păcate, anul acesta, datorită pandemiei și din cauza restricțiilor s-ar putea ca aceste ritualuri să nu se poată desfășura.
Pentru aceeași zi există și tradiții și superstiții vechi, lucruri pe care nu ai voie să le faci în această zi. Se spune că nu ai voie să muncești, să dai cu mătura. Dacă ești gospodină, nu ai voie să speli rufe, să arunci gunoiul sau să ceri bani cu împrumut.
Pentru ziua de Sâmbăta Morților, preoții din bisericile românești creștine, împreună cu enoriașii, spun și rugăciuni pentru cei plecați dintre noi. Iată cum este una dina ceste rugăciuni:
”Doamne lisuse Hristoase, Judecătorul meu Prea drept! Cunosc că păcatele mele sunt fără de număr. De aceea, Te rog în această zi, în care de Iosif și de Nicodim pus fiind în Mormânt. Te-ai pogorât în iad cu Sfântul și Îndumnezeitul Tău suflet și de acolo ai depărtat întunericul cu lumina Dumnezeirii Tale. Ai adus bucurie nespus de mare strămoșilor noștri, căci i-ai mântuit de sclavia cea cumplită și i-ai suit în răi.
Îngroapă păcatele mele și cugetele mele cele rele și viclene, că să piară din mintea mea și să nu se mai lupte cu sufletul meu. Luminează întunecatul iad al inimii mele, alungă întunericul păcatelor mele, și suie mintea mea la cer, că să mă bucur de Fața Ta. Așa, Doamne, primește umilită mea rugăciune că o tămaie mirositoare. Pentru rugăciunile iubitei Tale Maici, care Te-a văzut pe Cruce pironit între doi tâlhari. Și de durerile Tale cumplite i s-a rănit inima. Care impreună cu ucenicii și cu mironosițele Te-au pus în mormânt. Care a treia zi Te-au văzut înviat din morți și la înălțarea Ta Te-a văzut suindu-Te de la pământ la cer, însoțit de Sfinții Tăi Îngeri.”
Citește mai departe articolul pe Știridinlume.