România își pierde populația: cifrele care vor influența decisiv viitorul

Populația României se împuținează de la an, iar cauzele sunt numeroase. Emigrația afectează cel mai mult numărul de locuitori, iar guvernul are posibilitatea să încetinească această scădere dramatică a populației.

Chiar dacă ți se pare că suntem prea mulți locuitori atunci când mergi cu metroul sau autobuzul și simți sufocat de toți indivizii, e doar o impresie. În Capitală cel puțin, sunt mulți indivizi pe metrul pătrat pentru că așa e flul nostru, dezorganizat. În realitate, populația României scade vertiginos.

Într-un interviu cu profesorul Vasile Ghețău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române și profesor asociat la Facultatea de Sociologie a Universității București, HotNews a obținut câteva răspunsuri despre viitorul României.

Violeta Bănică, mesaj romantic pentru iubitul ei, la aniversarea unui an de relație. Ce le-a transmis Andreea Marin

Cine l-a amenințat cu moartea pe Tudor Chirilă: ”Am să spun mereu ce cred, indiferent de câte amenințări primesc!”

Artista de muzică populară care a înnebunit internetul la 46 de ani! Abia o mai recunoști

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Ghețău a prezentat un viitor sumbru pentru România în următorii cinci ani, dacă autoritățile (locale și cele centrale) nu iau măsuri care să stopeze scăderea numărului de locuitori.

Cea mai gravă problemă este migrația românilor peste hotare. Față de începutul lui 2018, suntem mai puțini cu peste 120.000 de locuitori, iar cifre similare au fost înregistrate și în anii precedenți.

„Anul 2018 este cel de al 29-lea an de declin al populației țării și evoluțiile au continuat în același sens: o scădere naturală apropiată de 70 de mii locuitori și o migrație externă negativă la nivelul anului anterior – 55.000 de persoane. Cu alte cuvinte, suntem mai puțini cu 120 -130.000 locuitori față de începutul anului. Este un declin mare, foarte mare, pentru o populație rezidentă ajunsă la 19,5 milioane locuitori. Se pot adăuga continuarea ascensiunii procesului de îmbătrânire demografică și cea a stagnării creșterii speranței de viață la naștere. Depopularea țării a intrat într-o fază nouă, cu o pierdere anuală care depășește 100 de mii locuitori”, a spus Ghețău.

El a mai precizat că, în perioada 1990 – 2018, populația României a scăzut cu aproape patru milioane de locuitori. 75% din declinul numărului de locuitori provine din migrația externă.

La acestea se mai adaugă, bineînțeles, și decesele și natalitatea tot mai scăzută: „Declinul natural are o determinare mult mai complexă decât declinul prin migrație externă. Este vorba de un complex de factori economici, sociali, culturali, medicali și de altă natură, cu acțiuni și efecte etalate în timp și caracterizați prin stabilitate, inerție și rigiditate.”

De asemenea, anul care urmează nu va aduce schimbări în bine în această direcție:

„Vom intra, peste puține zile, în cel de al 30-lea an de degradare a situației demografice și după o perioadă atât de lungă și coerentă în evoluții și, luând în considerare evoluțiile și situația din celelalte țări europene, perspectivele cele mai probabile se pot întrevedea. Scăderea naturală își are originea în reculul natalității după anul 1989, menținerea ei la un nivel scăzut, pe de o parte, creșterea numărului de decese și stabilitatea acestuia la un nivel mai ridicat decât numărul născuților, pe de altă parte. În ultimii ani numărul născuților oscilează în jurul valorii de 190.000, iar cel al deceselor este de 260 de mii. Diferența este scăderea naturală – 70.000 de locuitori”, a declarat profesorul.

Ce pot face autoritățile ca să încetinească scăderea populației

„Și natalitatea, și mortalitatea sunt fenomene demografice având determinări economice, sociale, culturale (și biologice în cazul mortalității) extrem de complexe. Ar trebui demontate, cunoscute și reconstruite apoi, altfel, o multitudine de mecanisme determinante create în multe decenii, cunoscând bine factorii și complicatele mecanisme rigide și stabile. S-ar putea însă influența evoluția ambelor fenomene pentru a reduce imensa scădere naturală, prin programe și strategii bine concepute, prin consultare, adoptând și adaptând politici, programe și practici eficiente în alte țări. […] Resursele orientate spre astfel de programe nu pot fi decât foarte mari. Țara nu le are, dar și le-ar putea crea în timp. Problemele migrației sunt la fel de complexe.”

Deși pare crud și lipsit de omenie, „salvarea” tinerilor este mai importantă, prin urmare, guvernul ar trebui să dea mai multă atenție măsurilor prin care să-i convingă pe tineri să rămână în țară și își facă la rândul lor familii (aici, în România).

„În stadiul în care se află declinul populației și depopularea țării, fără consultarea populației și adoptarea unor programe care să răspundă nevoilor, aspirațiilor și preferințelor populației tinere șansele redresării situației demografice a țării sunt iluzorii. O astfel de abordare a fost sugerată de mai multă vreme. (În paranteză fie precizat, între timp, foarte recent, o țară din Uniunea Europeană a distribuit milioane de chestionare în gospodării ale populației pentru a afla ce măsuri ar fi preferate pentru susținerea familiilor tinere, a celor cu mai mulți copii și opinia asupra programelor flexibile de activitate profesională a mamelor)”, a mai spus acesta.