Cât de coruptă e România. Datele pe UE nu sunt deloc bune

România se situează în topul celor mai corupte țări din Uniunea Europeană pe locul 24 din 28. Cu toate aceste scorul României a scăzut cu un punct în 2018 comparativ cu anul anterior, potrivit unui raport anual al organizaţiei Transparency International.

Organizaţia Transparency International a prezentat, pe dat de 29 ianuarie, raportul anual privind Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) la nivel global. Gradul de corupţie în sectorul public a fost stabilit prin consultarea unor experţi şi oameni de afaceri din cele 180 de ţări incluse în analiză.

Potrivit clasamentului pe anul 2018 despre corupţie realizat de Transparency International, România se situează pe locul 61 la nivel mondial, cu 47 de puncte, în scădere de două poziţii faţă de 2017. Indicele Transparency International foloseşte o scală de la zero la 100, în care zero puncte înseamnă un grad extrem de ridicat de corupţie, iar 100 de puncte, lipsa corupţiei.

Primele trei poziţii în clasamentul ce privește percepţia asupra corupţiei ridicate sunt ocupate de Bulgaria cu 42 de puncte, Grecia cu 45 şi Ungaria cu 46 de puncte. Grecia a pierdut trei puncte din 2017 şi până astăzi, în timp ce punctajul Ungariei a scăzut cu opt puncte în ultimii cinci ani.

„Deşi România şi Bulgaria au realizat unele progrese în ultimii ani în raportul IPC, ambele au înregistrat o scădere de un punct într-un an marcat de un scandal major de corupţie în Ungaria şi proteste anticorupţie masive în România”, notează Transparency.

Cu un scor mediu regional de 66 de puncte din 100, UE şi Europa de Vest rămâne cea mai bine clasată regiune în ceea ce priveşte percepţia privind corupţia, însă în ultimii ani s-au înregistrat evoluţii îngrijorătoare ce problema corupţiei rămâne una majoră chiar şi în această regiune.

Un raport al Consiliului Europei a confirmat că membrii ai instituţiilor democratice europene au fost beneficiari ai unui scheme de spălare de bani iniţiată de oficiali de la Baku cu scopul îmbunătăţirii imaginii internaţionale a Azerbaijanului. Mai mult, în unele ţări europene au venit la putere lideri politici cu tendinţe populiste, care exploatează temerile cetăţenilor pentru a-şi justifica maniera nedemocratică de guvernare.