Bucureștenii ar putea să nu mai vadă ninsoare timp de peste 50 de ani. Un meteorolog face anunțul nebănuit. Care este motivul pentru care nu vom mai avea ninsori? Pe timpuri, stratul de zăpadă care se forma în Capitală era imens și pe străzi erau troiene întregi de zăpadă, care țineau trei luni de zile, pe toată perioada iernii. Circulația era îngreunată și tot orașul era alb. De la un timp, adică de câțiva ani încoace, locuitorii Bucureștiului nu s-au mai bucurat de aceeași zăpadă, pentru că nu a mai nins în orașe, ci doar la munte.
În luna decembrie a anului 2021 a nins doar puțin, nici măcar nu s-a depus. În luna ianuarie a anului 2022, a fulguit de câteva ori, dar nici urmă de zăpadă. Precipitațiile din ultimele două luni au căzut sub formă de ploaie, iar temperaturile au fost majoritar pozitive.
„Există o tendință de scădere a numărului de zile cu ninsoare, în toată țara, deci și în București, ce poate fi legată de fenomenul încălzirii globale.
Mărimea acestei scăderi e diferențiată regional din cauza factorilor locali care nuanțează răspunsul local la încălzirea globală”, a declarat meteorologul Roxana Bojariu, potrivit libertatea.ro.
Metorologii au spus că numărul mediu de zile cu strat de zăpadă și grosimea medie a stratului de nea au tendințe în scădere, așa că nu vom vedea prea curând zăpadă.
„În zona București, grosimea medie lunară în sezonul rece din ultimii 30 de ani a scăzut sub 4 cm față de cele trei decenii precedente.
Experimentele numerice cu modele climatice ne arată că aceste tendințe, statistic vorbind, vor continua și în anii și deceniile ce urmează și vor fi cu atât mai accentuate cu cât concentrația atmosferică de gaze cu efect de seră va fi mai mare, la nivel global”, a precizat meteorologul Agenției Naționale de Meteorologie.
„În scenariul pesimist, cu concentrațiile de gaze cu efect de seră cele mai mari, la sfârșitul acestui secol (2071-2100), grosimea medie a stratului de zăpadă, iarna,
în zona București, va fi, de exemplu, cu aproximativ 75% redusă față de intervalul de referință 1971-2000, ceea ce înseamnă strat neglijabil”, a mai precizat Roxana Bojariu.