Consumul de gaz din UE în trimestrul al treilea al anului 2019 a fost în continuare în comparație față de anul trecut, crescând cu aproape 7%, cu toate acestea, această creștere a fost mai mică decât în trimestrul precedent cu 13%. În cifre absolute, consumul trimestrial de gaz în T3 2019 a fost de aproximativ 83,9 bcm, comparativ cu 78,6 bcm în T3 2018.
Generația de energie electrică pe gaz a arătat o creștere măsurabilă în T3 2019 în multe țări europene în comparație de la an la an. Creșterea cu 20% sau 28 TWh în T3 2019, și a fost principalul contribuitor la creșterea consumului de gaze în UE. Vremea în toată Europa a fost, în general, mai caldă în iulie și august 2019, comparativ cu media sezonieră, rezultând în necesități mai mari de răcire și consum de gaz în producerea de energie electrică. În iulie și august 2019, consumul de gaz a fost peste intervalul 2014-2018, în timp ce în septembrie a fost aproape de capătul superior al intervalului.
Stabilitatea aprovizionării cu energie a UE poate fi amenințată dacă o proporție ridicată a importurilor este concentrată între relativ puțini parteneri externi. În 2018, aproape două treimi din importurile de țiței extra-UE proveneau din Rusia, 30%, Irak, de 9% și Arabia Saudită, Norvegia, Kazahstan și Nigeria cu 7% fiecare. O analiză similară arată că aproape trei sferturi din importurile de gaze naturale din UE au provenit din Rusia (40%), Norvegia (18%) și Algeria (11%), în timp ce aproape trei sferturi din importurile de combustibil solid, în majoritate cărbune, provin din Rusia, procentul fiind de 42%, Statele Unite cu 18% și Columbia cu 13%. Peste 80% din importurile de energie sunt produse petroliere în Cipru, Malta, Grecia, Suedia și România, iar mai mult de o treime este gaz în Ungaria, Austria și Italia. Aproximativ 20% din importurile de energie sunt combustibili solizi în Slovacia și Polonia.
Conform ultimelor estimări din piață, datele arată o creștere cu 4% a importurilor de gaz rusesc pentru România. Acest lucru se întâmplă după ce Gazprom, gigantul rusesc, și-a redus cu 25% exporturile în Europa. Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Rata de dependență arată măsura în care o economie se bazează pe importuri pentru a-și satisface nevoile energetice. Se măsoară prin ponderea importurilor nete (importuri – exporturi) în consumul brut de energie internă (adică suma de energie produsă și importurile nete). În UE în 2018, rata de dependență a fost egală cu 58%, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din nevoile de energie ale UE au fost satisfăcute de importurile nete. Această rată variază de la peste 90% în Malta, Luxemburg și Cipru și sub 25% în România, Danemarca și Estonia. Rata de dependență față de importurile de energie a crescut începând cu anul 2000, când era doar 56%. După cum s-a menționat în partea care se referă la importurile de energie, UE depinde în principal de Rusia pentru importurile de țiței, gaze naturale și combustibili solizi, urmată de Norvegia de petrol brut și gaze naturale.
Suntem trecuți de jumătatea de an, iar până în acest moment, România a avut două praguri de importuri masive din Rusia. Astfel că în primele 6 luni ale anului, a important 13,5 TWh, cu 0,5 TWh. Importurile din aceste prime șase lui, spun specialiștii, este peste cantitatea importată în perioada similară a anului trecut. Păstrând trendul, uitându-ne la date, vedem că Rusia și-a exstins exportul de gaze către Europa, cu aproximativ 9,6 miliarde metri cubi, dar comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, aceste valori sunt minime.