România a fost dată în judecată la Washington. Ce s-a întâmplat și pentru ce a ajuns țara noastră la cuțite cu câțiva investitori străini? Detalii despre cazul care i-a surprins pe mulți.
Unul din cele mai mari și importante holding-uri energetice din Austria a reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor în privința Investițiilor de pe lângă Banca Mandială de la Washington.
Aceasta acuză încălcarea așa-numitului Tratat privind Carta Energiei – acord internațional care a fost încheiat în anul 1994 de statele din Europa și fosta Uniune Sovietică. TCE statuează principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic.
Grupul austriac operează și controlează în România parcurile eoliene Mihai Viteazu 1(13,8 MW), Dudești (8 MW) și Pogoanele (8 MW), arată profit.ro. Acesta a înregistrat la ICSID o cerere de arbitraj împotriva statului român. În dreptul reprezentanților pârâtului figurează premierul demis și interimar Florin Cîțu și Secretariatul General al Guvernului (SGG).
Demersul în cauză este al patrulea intentat la Washington împotriva României tot de către investitorii străini care sunt responsabili cu producția de energie regenerabilă.
Nu se știe pentru moment cât de mult mai pot să avanseze procedurile de arbitraj în condițiile în care CJUE a decis că Tratatul privind Carta Energiei este incompatibil cu legislația comunitară.
„(…) deși TCE poate impune statelor membre (ale UE – n.r.) să respecte mecanismele arbitrale pe care le prevede în relațiile lor cu investitorii din state terțe care sunt de asemenea părți contractante la acest tratat cu privire la investițiile realizate de aceștia din urmă în aceste state membre, menținerea autonomiei și a caracterului propriu al dreptului Uniunii se opune ca TCE să poată impune aceleași obligații statelor membre între ele.
Având în vedere cele de mai sus, trebuie să se concluzioneze că articolul 26 alineatul (2) litera (c) din TCE trebuie interpretat în sensul că nu este aplicabil litigiilor dintre un stat membru și un investitor dintr un alt stat membru în legătură cu o investiție realizată de acesta din urmă în primul stat membru”, se menționează în decizia CJUE.
„Aceste măsuri fac mai costisitoare operarea parcurilor eoliene existente și transmit un semnal extrem de negativ celor care se gândesc să investească în noi parcuri eoliene în România. Noua taxă (de 80% – n.r.) presupune că toți producătorii de energie vând energie electrică pe piața spot.
Dar nu este așa. Unii au contracte pe termen lung cu prețuri fixe. Aceste parcuri eoliene riscă acum să piardă bani din energia pe care o produc”, a declarat recent Giles Dickson, președintele WindEurope, cea mai importantă organizației profesională continentală a industriei eoliene.