Românii din străinătate s-au mobilizat exemplar pentru primul tur al prezidențialelor. Au înregistrat un record absolut.
Potrivit datelor centralizate de BEC, românii din diaspora au ieșit la vot în număr extrem de mare. La ora 20:30, cu o jumătate de oră înainte de închiderea urnelor în România, votaseră în diaspora peste 652.000 de români. La miezul nopții, prezența era de 674.064.
UPDATE, ora 00:30: S-a schimbat clasamentul în diaspora, după numărarea voturilor din 106 secții de votare (dintr-un total de 835). S-au numarat, practic, 18.919 voturi din aproximativ 670.000 exprimate.
Iar Viorica Dăncilă coboară pe locul 4:
Voturile din Diaspora se numără mai greu, însă ele sunt foarte relevante pentru candidatul de pe locul al doilea. S-au numărat până la această oră voturile din 82 de secții de votare din totalul de 835.
1. Klaus Iohannis – 45,85 la sută
3. Viorica Dăncilă – 5,20 la sută
4. Mircea Diaconu – 4,83 la sută.
Mulți analiști cred că majoritatea voturilor din străinătate s-au dus către Iohannis și Barna. Prezența masivă la vot în primul tur i-ar putea da peste cap planurile lui Iohannis pentru turul al doilea.
Iohannis e câștigător clar al primului tur al alegerilor prezidențiale. Și, cel mai probabil, se va înfrunta în turul al doilea cu candidata PSD, Viorica Dăncilă. Ar fi de așteptat, așadar, dacă luăm în calcul prezența din 10 noiembrie din diaspora, ca românii din străinătate să iasă într-un număr și mai mare la vot peste două săptămâni.
Prezența masivă la vot a fost determinată și de schimbarea legilor electorale. În premieră, anul acesta, românii din diaspora au avut la dispoziție și vor avea și pe 24 noiembrie peste 800 de secții de votare deschise, anunță Ministerul de Externe de la București.
Pentru prima dată, votul din străinătate s-a desfășurat timp de trei zile pentru fiecare tur de scrutin: 8, 9 şi 10 noiembrie – pentru primul tur şi 22, 23 şi 24 noiembrie – pentru al doilea tur.
Astfel, autoritățile au vrut să se asigure că nu se repetă situația din 2014, când s-a stat la cozi interminabile. La fel s-a întâmplat și la alegerile europarlamentare din 26 mai, când unii români din diaspora s-au așezat la coadă de la primele ore, dar n-au ajuns să voteze până la închiderea urnelor. Secțiile de votare din străinătate au fost deschise în școli, centre culturale, hoteluri, restaurante sau spaţii de divertisment pentru copii. Practic, locurile care au putut fi identificate de ambasade și care puteau fi folosite pentru alegeri.
În total, AEP a aprobat 835 de secţii de votare în străinătate, cele mai multe fiind în Spania – 143. În Italia, de asemenea, au fost aprobate 142 de secţii de votare, dintre care 5 la Roma, împărţite la Ambasadă, Consulat, respectiv Institutul Cultural Român.
La Milano, pe lista AEP figurează trei secţii de votare, toate pe Via Oglio 20, unde este o şcoală. În Germania, AEP a aprobat 79 de secţii de votare, iar în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord – 72, dintre care 18 sunt la Londra. Printre spaţiile în care va exista o secţie de votare, în Londra, se numără şi restaurantul „Dracula”.
Pentru secțiile de vot din străinătate au fost tipărite 4,5 milioane de buletine de vot.