Rețeta de cozonac moldovenesc de peste 150 de ani. Secretul moldovencelor pentru a fi atât de pufos
Se apropie Crăciunul și gospodinele deja au început pregătirile pentru marele eveniment. Masa trebuie să fie plină, îndestulată, cu tot felul de preparate și nu trebuie să lipsească nici cozonacul, care este vedeta sărbătorilor. Printre cele mai iubite tipuri se numără cel moldovenesc, pentru care avem o rețetă veche, de peste 150 de ani.
Cea mai bună rețetă de cozonac
Cozonacul este vedeta sărbătorilor de iarnă, care nu lipsește de pe masa niciunei familii. Printre cele mai iubite tipuri este și cel moldovenesc, originar din zona pe care o indică tocmai numele. Este delicios, pe gustul tuturor, dar trebuie să fii priceput ca să iasă pufos.
Cozonacul moldovenesc are origini ce datează în jurul anului 1871 și se remarcă prin tradiție și savoare. În ceea ce privește gradul de dificultate în pregătirea sa, se situează undeva în zona de dificultate medie. Acest desert emblematic nu lipsește niciodată de pe masa de Paște sau de Crăciun, fiind considerat un adevărat simbol al tradiției gastronomice.
Cozonacul moldovenesc se bucură de aprecierea oaspeților și este favorit în special în rândul gospodinelor noastre. El se distinge prin umplutura bogată de nucă, iar aroma intensă este dată de prezența romului în compoziție.
Prepararea cozonacului moldovenesc este o activitate ce îmbină tradiția cu rafinamentul culinar, aducând bucurie și nostalgie în momentele festive. Cu umplutura sa delicioasă și aroma inconfundabilă, acest cozonac devine un element esențial al tradițiilor culinare românești, îmbogățind fiecare sărbătoare cu o notă dulce și memorabilă.
Pentru acesta, ai nevoie de:
- 1200 grame de făină
- 500 ml de lapte
- 200 grame de zahăr
- 100 grame de unt
- 100 ml de ulei
- 4 ouă
- 2 cubulețe de drojdie
- 4 plicuri de zahăr vanilat
- coaja de la o lămâie
- o esență de rom
Cum se face cozonacul moldovenesc
Într-o primă etapă, vom încălzi laptele la foc mic până când acesta devine ușor călduț. Într-un bol mai mic, vom pregăti drojdia, adăugând peste ea trei linguri de zahăr, trei linguri de lapte călduț și o lingură de făină. Această compoziție va fi amestecată cu grijă până când zahărul și drojdia se dizolvă complet.
Urmează perioada de odihnă a aluatului, lăsându-l să crească până când volumul său se dublează. Într-un alt recipient, mai voluminos, vom așeza făina, pe care am trecut-o prin sită anterior. Peste făină, vom adăuga un ou întreg și trei gălbenușuri, creând astfel baza pentru aluat.
Într-o etapă anterioară, am realizat topirea untului, urmând să-i permitem să se răcească. În prezent, acesta poate fi incorporat în făina cernută, alături de ulei, coaja de lămâie, esența de rom și zahărul vanilat. Toate aceste ingrediente vor fi frământate încet, asigurându-ne că se amestecă uniform.
În paralel, vom dizolva complet cantitatea de zahăr în laptele călduț. Această soluție de lapte îndulcită va fi adăugată apoi peste amestecul de făină. Frământarea va continua până când aluatul obținut va atinge o consistență moale, însă fără a se lipi nici de bolul în care a fost frământat, nici de mâinile noastre.
Este esențial să obținem un aluat omogen și bine încorporat pentru a asigura rezultatele dorite. După ce am obținut aluatul, acesta va fi acoperit cu un prosop cald și lăsat la dospit până când volumul său se va dubla față de stadiul inițial. Acest proces de dospire este esențial pentru a asigura textura și frăgezimea cozonacului.
În perioada în care aluatul este lăsat să crească, avem oportunitatea să ne concentrăm asupra pregătirii umpluturii pentru cozonacul moldovenesc.
Trucuri pentru un cozonac ca la carte
Înainte de a începe procesul de preparare, pentru a asigura un rezultat precis și reușit, este recomandat să-ți pregătești toate instrumentele și să măsori cu atenție toate ingredientele conform rețetei. Utilizarea unui cântar de bucătărie este esențială pentru a asigura precizia în cantități.
Aranjează ingredientele în recipiente separate, astfel încât să le ai la îndemână pentru fiecare etapă a procesului. Această pregătire prealabilă este deosebit de importantă, mai ales pentru operațiuni care necesită rapiditate, cum ar fi întinderea compoziției cozonacului peste aluat, unde promptitudinea este crucială pentru a evita pierderea aerului din compoziție.
Te-ar putea interesa și: Top 5 greşeli în prepararea cozonacului. Ingredientul care nu îl lasă să crească pufos, puţine gospodine ţin cont de asta
Asigură-te că toate ingredientele sunt la temperatura camerei în momentul în care începi prepararea. Ouăle, scoase direct din frigider, nu vor atinge același volum și nu se vor omogeniza la fel de ușor ca cele aflate la temperatura camerei.
Este recomandat să le lași să atingă temperatura camerei cu cel puțin jumătate de oră înainte de a le utiliza, având grijă să le separi, dacă este cazul, înainte să le lasi să se încălzească.
Un alt sfat important este să bați gălbenușurile cu sare, folosind o lingură de lemn, pentru a obține o culoare mai intensă a cozonacului. Acest pas adițional în pregătirea gălbenușurilor poate contribui la aspectul final al cozonacului.
O excepție notabilă în ceea ce privește temperatura ingredientelor o reprezintă untul, care ar trebui să fie mai cald, însă să nu atingă stadiul de fierbere. Este ideal ca untul să ajungă la o consistență cremoasă, dar să nu devină lichid.
Dacă untul este prea rece, va fi dificil de amestecat în compoziție, iar dacă este prea fierbinte, cozonacul își va pierde din pufoșenie, devenind dens, umed-lipicios și cu o textură neuniformă. Controlul asupra temperaturii untului este esențial pentru a obține un cozonac cu o structură și textură corespunzătoare.
Întotdeauna ai grijă să utilizezi cele mai proaspete ingrediente, cu precădere când vine vorba de ouă. Această atenție nu doar contribuie la aspectele legate de sănătate, ci și pentru că ouăle proaspete se omogenizează mult mai ușor cu zahărul și reușesc să înglobeze mai eficient aerul în compoziție, în comparație cu cele mai puțin proaspete.
Acest aspect influențează, de asemenea, densitatea cozonacului, contribuind la obținerea unei texturi mai pufoase și aerate în final.