În istoria sărbătorilor de iarnă din România, anul 1866 rămâne unul de referință. În acea noapte de Crăciun, la Palatul Cotroceni, principele Carol I de Hohenzollern aducea în țara noastră obiceiul împodobirii bradului. Această tradiție, de inspirație germană, a fost rapid adoptată de boierimea vremii, transformând bradul de Crăciun într-un simbol al sărbătorilor. În cele ce urmează, descoperim povestea primului brad împodobit din România și modul în care Familia Regală a păstrat spiritul Crăciunului viu, de-a lungul decadelor.
După venirea în Principatele Române, principele Carol I a introdus obiceiul împodobirii bradului, o tradiție specifică țării sale de origine, Germania.
În seara de Ajun, la Palatul Cotroceni, Carol I și Regina Elisabeta au pregătit primul brad, împodobit cu ornamente spectaculoase, aduse din Germania.
Potrivit memoriilor șefului Cancelariei Cotroceni, Eugeniu Arthur Buhman, pregătirile pentru Crăciun începeau cu două săptămâni înainte. Grădinarul de la Peleș trimitea un brad impozant, iar din Nürnberg erau aduse podoabe strălucitoare, descrise ca fiind ”cele mai frumoase” ale vremii.
Tot înainte de Ajun, Familia Regală mergea pe Calea Victoriei, în căutare de cadouri pentru cei dragi și pentru invitați. În seara de Ajun, la ora 18:00, o recepție deosebită avea loc la Palatul Cotroceni.
Regele și Regina, alături de câteva persoane apropiate, împărțeau daruri, iar personalul se retrăgea, lăsând familia regală și demnitarii să continue festivitățile într-un cadru restrâns.
Regele Carol I și Regina Elisabeta au transformat Crăciunul într-un eveniment simplu, dar profund. În fiecare an, în Ajun, mitropolitul și înalți reprezentanți ai clerului erau invitați la Palatul Cotroceni pentru a ține slujbe solemne.
Această tradiție sublinia importanța Nașterii Mântuitorului în viața regalității. De asemenea, în cele trei zile de Crăciun, niciun eveniment public nu era organizat în incinta Palatului Cotroceni.
Cei care doreau să transmită mesaje Majestăților Sale erau nevoiți să le adreseze ofițerului de serviciu, care le prezenta apoi Regelui și Reginei. În intimitatea festivităților, Crăciunul devenea o ocazie de reflecție, de bucurie și de reconectare cu valorile spirituale ale sărbătorilor.
Citește și Când s-a împodobit primul brad de Crăciun? De unde provine, de fapt, acest obicei!
După Regele Carol I și Regina Elisabeta, tradiția împodobirii bradului și sărbătoririi Crăciunului a fost continuată de Regele Ferdinand și Regina Maria. Aceștia au păstrat nota de discreție a festivităților, marcând Nașterea Domnului alături de membrii apropiați ai familiei.
Atmosfera sărbătorilor de iarnă s-a schimbat ușor în timpul domniei Regelui Mihai. Acesta a introdus petrecerile de Crăciun pe domeniile regale de la Săvârșin și Sinaia, oferind o notă mai festivă sărbătorii.
În ziua de Ajun, colindători vizitau domeniile regale, aducând cu ei cântece tradiționale, magie și bucurie. Această tradiție a colindatului, care unea familia regală de poporul român, a devenit un element esențial al sărbătorilor de iarnă.
Bradul de Crăciun adus la viață în 1866 nu a fost doar o simplă decorațiune, ci simbolul unei noi tradiții care avea să devină parte din identitatea culturală a României.
Imaginea Familiei Regale sărbătorind Crăciunul la Palatul Cotroceni rămâne o mărturie a eleganței, respectului pentru tradiție și a spiritului festiv care a rezistat trecerii timpului. De-a lungul decadelor, sărbătorile de Crăciun organizate de regalitate au rămas un exemplu de discreție și rafinament.
De la primul brad împodobit până la vizitele colindătorilor de pe domeniile regale, Crăciunul regal rămâne o poveste de suflet, inspirând generațiile viitoare să păstreze spiritul sărbătorilor viu.
Citește și Trucul simplu prin care alegi cel mai frumos brad de Crăciun. Așa va rezista mai mult timp în casă!