Situația politică din România este din nou sub reflectoare după ce Călin Georgescu, câștigătorul anulat al primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, a contestat decizia Curții Constituționale de a anula scrutinul. Procesul său a ajuns joi, 16 ianuarie, pe masa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), unde recursul său a fost dezbătut în cadrul unei audieri care a durat aproape șase ore.
La ieșirea din sediul ÎCCJ, Călin Georgescu a fost întâmpinat de o mulțime de susținători care scandau în favoarea sa. Într-o declarație făcută presei, fostul candidat a criticat dur decizia de anulare a alegerilor, susținând că este o încălcare gravă a drepturilor fundamentale.
„Drepturile omului, dreptul de a alege și de a fi ales sunt garantate. Ele nu pot fi judecate. În momentul în care judeci drepturile omului, este ca și cum ai încălca orice fel de creație. Ceea ce se întâmplă astăzi este o luptă împotriva lui Dumnezeu, împotriva dreptului poporului român și, în mod special, a celui mai elementar drept la libertate – votul liber”, a declarat Georgescu.
El a adăugat că probatoriul prezentat pentru anularea alegerilor este inexistent: „Probe nu sunt, probatoriul nu există din partea celor care au anulat în mod abuziv voința poporului.”
Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost anulate de Curtea Constituțională pe 6 decembrie, pe baza unor documente desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care indicau nereguli grave. Conform acestora, Călin Georgescu ar fi raportat zero cheltuieli la Autoritatea Electorală Permanentă pentru campania sa, în timp ce SRI și MAI au descoperit că finanțarea acesteia, în valoare de un milion de euro, ar fi fost asigurată de Bogdan Peșchir.
În plus, documentele desecretizate de CSAT arătau implicarea unor actori cibernetici statali în infrastructura procesului electoral, cu scopul de a influența alegerile în favoarea unor candidați eurosceptici și antisistem. Serviciile secrete susțin că România a fost o țintă pentru acțiuni hibride agresive, inclusiv propagandă și dezinformare orchestrate de Rusia.
Călin Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept au acționat în judecată mai multe instituții, inclusiv Biroul Electoral Central, Guvernul, Ministerul Apărării și chiar fostul președinte Klaus Iohannis, solicitând anularea hotărârilor BEC care au reluat alegerile prezidențiale.
Curtea de Apel București a respins acțiunea pe 31 decembrie 2024, argumentând că Biroul Electoral Central nu a făcut decât să pună în aplicare decizia CCR, care este definitivă și obligatorie. Totuși, Georgescu a contestat această decizie la Înalta Curte, care a rămas în deliberare după audierea de joi.
„Probabil mâine vom cunoaște rezultatul,” a declarat Georgescu la ieșirea din sediul instanței supreme.
Pe lângă criticile la adresa instituțiilor implicate, Călin Georgescu a adus în discuție și declarațiile fostului președinte Klaus Iohannis, pe care l-a numit ironic „cetățeanul Klaus Iohannis”. Potrivit acestuia, fostul lider de stat ar fi recunoscut că nu există dovezi suficiente pentru anularea scrutinului.
„Decizia a fost nu doar abuzivă, ci este dovedit că nu au avut nicio probă,” a completat Georgescu.
Cazul continuă să genereze dezbateri intense în spațiul public, atât în rândul susținătorilor lui Georgescu, cât și al criticilor săi. Dacă ÎCCJ îi va respinge recursul, Călin Georgescu riscă să rămână în afara competiției electorale, o decizie care ar putea avea implicații majore asupra viitorului politic al României.
Pe măsură ce deliberările continuă, ochii întregii țări sunt îndreptați spre Înalta Curte, care urmează să decidă dacă anularea alegerilor a fost justificată sau dacă dreptul la vot al românilor a fost, într-adevăr, încălcat.