Previziunea tulburătoare a unui cercetător american despre viitorul lumii moderne. Va fi ca în Roma antică

Un reputat cercetător din America anunță că lumea nu va mai fi așa cum o știm în scurt timp. Se va întâmpla ce s-a întâmplat și în Roma Antică. Care este previziunea tulburătoare a cercetătorului american despre viitorul lumii moderne.

Predicțiile unui cercetător american. Lumea așa cum o știm dispare în scurt timp

O chestiune de timp, asta este până când marile metropole ale lumii vor îmbrățișa soarta Romei antice.

New York, Londra, Paris, și de ce nu și Bucureștiul, vor ajunge să aibă soarta vestitului oraș antic a cărui decădere a durat patru secole. Predicția a fost făcută de cercetătorul american Joel Kotkin, într-o analiză preluată de publicaţia britanică UnHerd.

Cum arată locul de veci unde a fost înmormântat Silviu Prigoană. Cavoul este unul impresionant. Detaliul care a atras atenția

Cum a apărut Honorius Prigoană la IML Brașov. A șocat pe toată lumea. Cum s-a îmbrăcat

Atac la Silviu Prigoană, chiar și după ce a murit! ”L-am blestemat!”

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Roma antică a decăzut încet

Dispariția Romei Antice nu a fost atât o prăbuşire, ci o decădere lentă,  începând din secolul al II-lea şi până în secolul al VI-lea. Populaţia metropolei antice a scăzut de la un milion la 30.000 de oameni.

Un declin asemănător al noilor centre urbane moderne ar putea modifica radical raportarea noastră la tot ceea ce înseamnă urbanism, mai susţine profesorul american Joel Kotkin.

Zgârie-norii nu mai sunt atractivi pentru companii

În analiza lui, omul de știință remarcă faptul că zgârie-norii în care corporaţiile închiriau birouri, un simbol al măreţiei urbane, au ajuns să fie la fel de anacronice cum erau catedralele din Evul Mediu.

Gradul de ocupare a birourilor a scăzut semnificativ de la începutul secolului, iar migraţia către marile oraşe a început să se diminueze în ultimii ani. În ultimul timp se înregistrează un exod din ce în ce mai vizibil al oamenilor din zonele metropolitane către oraşele mai mici sau către zonele rurale. În plus, pandemia şi creşterea criminalităţii au accelerat acest proces.

Marile orașe nu se ridică la așteptări

Joel Kotkin mai susţine că marile centre urbane precum Londra, New York, San Francisco, Chicago sau Los Angeles nu ridicat la nivelul previziunilor marilor economişti, care îşi închipuiau că viitorul va fi cel al zonelor urbane dense, ultratehnologizate.

„Trăim într-o lume în care un număr mic de companii superstar alege să se localizeze într-o mână de oraşe superstar, unde au cele mai mari şanse de a recruta angajați superstar”, scria New York Times în 2018, în acord cu tendinţele preconizate de cercetătorii de peste Ocean.

De când a scăzut migrația către marile orașe

Nu în ultimul rând, omul de știință arată că în America secolului XXI, gradul de ocupare a birourilor a scăzut odată cu construcţia de noi spaţii. Înainte de pandemie, construcţiile noi erau la o treime faţă de rata din 1985 și la jumătate faţă de cea din 2000.

„Și mai gravă a fost circulația oamenilor”, continuă Joel Kotkin în analiza sa. Acesta spune că migrația către orașele dense a început să scadă în 2015, când marile zone metropolitane au început să vadă un exod către localități mai mici sau către zone rurale.

Munca la distanță ține oamenii în orașele mici

De asemenea, profesorul american crede că farmecul marilor oraşe a fost subminat şi de trecerea la munca la distanţă.

Iar toate acestea se petrec pe fundalul unei economii urbane care recompensează tot mai puțin poporul. Circa o cincime dintre locuitorii din cele mai mari 50 de oraşe americane trăiesc sub pragul sărăciei.