Praful saharian a ajuns în Europa. Și România va fi lovită în curând

Praful saharian a ajuns în Europa! Pentru prima dată în 2023, o cantitate mare de praf din Sahara a fost detectată deasupra Europei, iar particulele ar putea ajunge în Europa Centrală și de Est chiar în zilele următoare. Anunțul a fost făcut marți de către Serviciul Copernicus de monitorizare a atmosferei din cadrul UE. Datele institutului arată că norul de praf se va deplasa și spre teritoriul României, ceea ce va putea genera probleme.

Copernicus anunță că praful saharian a ajuns în Europa

Potrivit previziunilor lui Copernicus, praful saharian provine din Africa de Nord și a ajuns deja în Peninsula Iberică și se va îndrepta spre Franța. Impactul prafului saharian ar putea afecta sănătatea umană și sectorul energetic, se mai arată în declarație. De asemenea, particulele de praf din atmosferă ar putea afecta generarea de energie solară.

„Impactul tipic este un cer roșu sau portocaliu, dar există, de asemenea, potențialul unor efecte asupra calității aerului la nivelul solului, în special în Portugalia și Spania”, a declarat Mark Parrington, cercetător principal al Copernicus.

Presiunea ridicată de deasupra Europei centrale pare să tragă praful saharian spre nordul Irlandei în această săptămână. Fenomenul neobișnuit ar putea aduce o nuanță stranie pe cer și ar putea lăsa mașinile acoperite de praf.

Norul de praf saharian, după cum îi spune și numele, provine din deșertul Sahara și apare atunci când vânturile puternice suflă dinspre sud-sud-vest spre nord-nord-est, ridicând praful și transportându-l în rafale în sus, pe continentul european.

Meteorologul irlandez independent Alan O’Reilly a împărtășit modelele meteorologice pe conturile sale de socializare Carlow Weather, scriind: „Ați spălat mașina sau geamurile în weekend? Ei bine, mă tem că va trebui să o faceți din nou în acest weekend, deoarece praful saharian se deplasează peste noi astăzi și mâine, iar ploaia de mâine ar putea să îl aducă la niveluri mai mici”. La 21 februarie, praful saharian deasupra Europei a fost captat de unul dintre sateliții Copernicus Sentinel-3 la sud de Peninsula Iberică.

Vezi și: Cod roșu de caniculă în Europa! Țările în care te vei topi dacă mergi în vacanță

România va fi lovită în curând de praful saharian

Fenomenul nu este la prima sa iterație, deasupra Europei și nici deasupra României, în general efectele sale fiind vreme înnorată și vânt viscolit cu câteva focare de ploaie împrăștiate. Conform predicțiilor meteo, praful saharian poate aduce și mai mult aer uscat, cu câteva reprize senine în est, deși focare de ploaie se vor împinge treptat dinspre vest, extinzându-se în toată Europa cu reprize senine și câteva ploi izolate care vor urma dinspre vest. Temperaturile cele mai scăzute de la 4 grade la 7 grade, în timp ce vânturile proaspete din sud vor deveni dinspre vest și se vor modera odată cu trecerea ploilor, arată meteorologii de  la Serviciul Copernicus de monitorizare a atmosferei din cadrul UE.

În ceea ce privește teritoriul României, de exemplu, ANM anunță pentru următoarele zile maxime termice mai scăzute, între 8 și 13 grade, iar temperaturile minime vor fi în jurul a 2 grade până în dimineața zilei de 23 februarie, apoi vor crește, astfel că în data 26 februarie vor atinge 5-6 grade.

„Pentru primul transport major de praf saharian în Europa din acest an, previziunile CAMS au indicat valori ridicate ale adâncimii optice a aerosolului și ale concentrațiilor de praf în Peninsula Iberică pe 20 februarie, iar cea mai recentă prognoză, din 21 februarie, indică un transport în Franța și mai departe spre nord între 21 și 23 februarie, ajungând până în Danemarca.

Prognozele arată, de asemenea, concentrații ridicate de PM10 la suprafață pentru Spania și la altitudini mai mari, de exemplu în Pirinei și în Alpi, ceea ce ar putea duce la depunerea de praf la suprafață în aceste zone.”, mai anunță cercetătorii de la Copernicus.

Reamintim faptul că Serviciul de monitorizare a atmosferei este una dintre cele câteva componente ale programului Copernicus și, printre altele, oferă date despre atmosferă, oceane, uscat, schimbări climatice, securitate și energie obținute din imagini din satelit.