Porunca din Bible care a fost modificată. Ce eroare majoră a fost comisă și credincioșii au crezut-o

Biblia, considerată Cartea Sfântă de Căpătâi a creștinismului, spune că adulterul este unul din marile păcate. Acest aspect este precizat clar în cea de a șaptea poruncă. Sau așa s-a crezut până recent. În Noua Zeelandă avea să fie descoperită o biblie, veche de câteva sute de ani, în care adulterul nu era interzis. Biblia în cauză, extrem de rară, a devenit celebră pentru o eroare nefericită care încurajează adulterul.

Biblie rară care încurajează adulterul, descoperită în Noua Zeelandă

O biblie rară din 1631, cunoscută sub numele de Biblia „Wicked”, așa cum a ajuns să fie cunoscută, omite cuvântul „nu” din cea de-a șaptea poruncă. Astfel, îi informează pe cititori că „să comiți adulter”.

Au fost tipărite o mie de exemplare ale acestei biblii, care a ajuns să fie cunoscut și sub numele de Biblia adulterină sau Biblia păcătoșilor, eroarea fiind descoperită abia un an mai târziu.

La descoperirea greșelii, tipografii Robert Barker și Martin Lucas au fost chemați de regele Carol I și aduși în fața curții. Cei doi aveau să fie admonestați pentru scandaloasa greșeală de tipar și pentru neglijența cu care au lucrat.

Le-a fost retrasă licența de tipărire, au fost sancționați cu o amendă de 300 de lire sterline timp de ani de zile. Ulterior majoritatea textelor au fost distruse. Au mai rămas în circulație doar aproximativ 20 de exemplare.

Bibliile sunt scoase la licitație din când în când, mai ales în Marea Britanie sau în SUA. Aceasta este prima dată când una a fost descoperită în emisfera sudică, spune Universitatea din Canterbury din Christchurch.

Universitatea a fost informată pentru prima dată de existența ei în 2018. Oficialii universității au ales să țină descoperirea sub tăcere până acum pentru a le permite cercetătorilor și conservatorilor de carte suficient timp pentru a studia și conserva cartea.

„Este un mister, este fascinant. A ajuns până la jumătatea drumului în jurul lumii”, a declarat Chris Jones, profesor asociat în studii medievale la universitate și membru al Societății Antichităților din Londra.

Ultimul proprietar a fost un legătorul britanic

O fostă elevă a lui Chris Jones i-a adus exemplarul în 2018, după ce familia ei îl achiziționase cu doi ani mai devreme, la o vânzare de bunuri ale unui defunct.

Ultimul proprietar a fost legătorul britanic Don Hampshire, care s-a mutat în Christchurch din Marea Britanie în 2009, dar, din câte știe Jones, Hampshire nu a spus nimănui nimic despre faptul că o deținea.

Fosta studentă a lui Jones i-a spus că ea credea că este o Biblie „Wicked”, dar cercetătorul a fost „foarte neîncrezător, deoarece acestea nu sunt obiecte obișnuite”. Jones a mai spus că există o copie în Canada, câteva în SUA, altele în Marea Britanie, Irlanda și o copie în Dublin.

„Nu sunt lucruri cu care să intri pur și simplu într-un birou după ce ai găsit unul într-un garaj din Christchurch. Dar m-am uitat la ea și m-am gândit. Wow, este exact ceea ce crede fostul meu student că este. Este o Biblie Wicked. Am fost uimit de ea.

Australienii pretind că au una. Exemplarul lor nu conține infama omisiune nu. Faptul că a venit unul la mine în Christchurch este pur și simplu remarcabil.”, a mai spus profesroul Chris Jones.

Descoperirea cărții i-a stârnit profesorului interesul pentru istoria Bibliei și pentru miturile legate de motivul pentru care a fost făcută greșeala, pentru procesul judiciar din jurul ei și, mai pe larg, pentru industria tipografică din acea perioadă, despre care intenționează să publice lucrări.

„Posibil să fi redus costurile cu editorii”

Dezbaterea privind modul în care a avut loc greșeala de tipar este intensă. Există teorii conform cărora ar fi putut fi un act deliberat de sabotaj industrial din partea unei tipografii rivale.

Însă Jones a respins acest zvon, afirmând că este mult mai probabil ca tipografii, care activau într-o industrie în care se luptau cu concurența, să fi redus costurile cu editorii.

Viața exemplarului neozeelandez, care este deținut de Phil and Louise Donnithorne Family Trust, rămâne un mister înainte de a ajunge în țară. În timp ce multe biblii conțin descrieri detaliate ale arborelui genealogic, date, locuri și înregistrări ale nașterilor și deceselor, acest exemplar are doar un singur nume ilizibil.

Exemplarul era într-o stare relativ proastă atunci când a fost redescoperit, cu coperta lipsă. Avea unele deteriorări cauzate de apă și câteva pagini dispărute pentru totdeauna.

Dar are și câteva caracteristici unice. Este unul dintre puținele exemplare care are cerneala roșie decorativă, precum și cerneala neagră, și este o versiune mult mai completă decât multe altele existente.

„A fost nevoie de rezolvarea multor probleme”

Conservatorul de carte și hârtie Sarah Askey a conservat acest obiect, tratându-l cu grijă, punându-i o nouă copertă și păstrându-l pentru generațiile viitoare.

Sarah Askey a documentat toate micile caracteristici care ar putea oferi indicii cu privire la locul în care a fost cartea, între unele pagini a găsit resturi de plante, păr uman și fibre textile.

„A fost un lucru mic și ciudat de lucrat…A fost nevoie de rezolvarea multor probleme, dar a fost destul de satisfăcător rezultatul.”, a spus Askey.

Cartea a fost acum complet digitalizată și va deveni gratuită pentru public prin intermediul unui site web în lunile următoare, lucru pe care profesorul Chris Jones speră că va ajuta să facă mai multă lumină asupra misteriosului nume ilizibil mâzgălit în interiorul exemplarului, conform publicației The Guardian.