Planurile lui Vladimir Putin asupra acestor ţări, dezvăluite. Ce are de gând să facă Rusia în următorii ani
Dacă documentele secrete ale Pentagonului, scurse în mediul online, au arătat care sunt acțiunile spionajului american, iată că nici Kremlinul nu a reușit să-și ascundă planurile. În urma mai multor investigații jurnalistice au ieșit la lumină planurile lui Vladimir Putin pentru următorii ani, care implică trei state. Citește mai departe și află ce are de gând să facă Rusia în următorii ani.
Țările baltice și contribuția la căderea URSS
Parte din regiunile care se aflaseră până atunci sub ocupația sovietică reușeau să-ți recâștige independența, ulterior fiind cunoscute ca Țările Baltice, fiind vorba de cele trei state suverane de pe coasta de est a Mării Baltice, Estonia, Letonia și Lituania. Cele trei state își câștigau statutul de state suverane după ce Gorbachiov recunoștea faptul că „plecarea republicilor baltice devenise inevitabilă”, demers ce avea să pună capăt unei dominații de aproape 70 de ani a URSS-ului, iar pe data de 6 septembrie 1991 Uniunea Sovietică a recunoscut independența celor trei state.
Vladimir Putin, un înfocat adept al ideei de reconstrucție a URSS, nu a renunțat niciodată la ideea de a reface acest imperiu. În același timp nu a uitat și nici iertat faptul că cele trei state au contribuit la destrămarea URSS.
Iar răspunsul slab al Occidentului la invaziile Rusiei în Georgia, în 2008, și în Ucraina, în 2014, i-a transmis un mesaj lui Vladimir Putin că poate cuceri teritoriile vecinilor săi cu costuri minime sau chiar deloc, declara în iulie, anul trecut, fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen:
„Dacă Putin reușește în Ucraina, nu se va opri aici. Următorul obiectiv ar fi Moldova, apoi Georgia și, în cele din urmă, statele baltice. Dar acest proiect a devenit acum mult mai complicat pentru el, deoarece, după aderarea Finlandei și Suediei la NATO, Marea Baltică va fi acum o mare NATO.
Așadar, apărarea celor trei state baltice va fi mult mai ușoară și mult mai eficientă acum și, dacă dorim, putem bloca toate intrările și ieșirile către Rusia prin Sankt Petersburg.”, declara fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen, pentru publicația „The Atlantic”.
Planurile lui Vladimir Putin și cele trei state baltice
Dar, au apărut noi documente care atestă planurile lui Vladimir Putin privind micuțele state baltice și care dezvăluie planurile Rusiei de a-și exercita influența în Estonia, Letonia și Lituania în prezent și în anii următori. Documentele apărute în spațiul public, în urma unor investigații jurnalistice, scot la iveală planurile lui Vladimir Putin pentru fiecare dintre țările baltice, primul enumerând „interesele strategice ale Federației Ruse” pe sectoare și perioade de timp, iar cel de-al doilea plan prezentând, de asemenea, riscurile la care este expusă Rusia.
Investigația, conform mai multor publicații internaționale care au preluat informațiile, arată că planurile au fost realizate în vara lui 2021, chiar de către Administrația prezidențială rusă, în special, în cadrul Direcției pentru cooperare transfrontalieră. Acesta este un organism în care lucrează persoane cu experiență în diverse agenții de informații ale Rusiei.
Scopul său real nu este de a promova cooperarea transfrontalieră, ci de a elabora planuri pentru a menține sau a aduce la putere forțele politice din așa-numita vecinătate vestică a Rusiei, pentru a exercita influența Kremlinului, pentru a proteja limba rusă și drepturile educaționale și pentru a submina sentimentele pro-occidentale și pro-NATO.
Planurile pentru Estonia
Conform documentelor, primul obiectiv major al documentului este Estonia, în care este precizată ideea de „Construire a unor relații bilaterale pragmatice bazate pe prioritatea intereselor economice ale Federației Ruse, pe poziția compatrioților și pe statutul limbii ruse în Republica Estonia„.
Următorul punct din acest plan este crearea condițiilor „pentru slăbirea influenței țărilor occidentale în sferele militar-politică, comercial-economică, umanitară a Republicii Estonia”. Documentul mai relevă alte alte două obiective generale, care au ca țintă Estonia, și se referă la discreditarea activităților antirusești ale Estoniei în spațiul post-sovietic, „în special în cadrul programului Parteneriatului Estic”, și la formarea unei imagini pozitive a Federației Ruse „pentru a slăbi sentimentele rusofobe și a întări euroscepticismul”.
Documentul mai relevă, pe categorii, care sunt lucrurile pe care Rusia le are de făcut, în ceea ce privește Estonia din 2022 și până în 2030, după cum urmează:
Planurile lui Vladimir Putin în sectoare politice, militare și de securitate în Estonia
- Formarea opiniei publice din Estonia cu privire la nedorința prezenței NATO,
- Aducerea conducerii estoniene în centrul atenției în cadrul agendei bilaterale,
- Crearea unor grupuri de presiune pro-ruse puternice în cadrul elitelor politice, militare și de afaceri estoniene.
Planurile lui Vladimir Putin în sectorul umanitar din Estonia
- Crearea unui context informațional favorabil în ceea ce privește Rusia,
- Lucrul direcționat cu reprezentanți ai culturii și ai societății civile care doresc să îmbunătățească relațiile cu Rusia,
- Extinderea influenței culturale și umanitare rusești.
Planurile lui Vladimir Putin în comerțul și economia Estoniei
- Creșterea ponderii exporturilor rusești,
- Atragerea de investiții estoniene în economia rusă,
- Creșterea nivelului conexiunilor de transport între regiunile de frontieră estoniene și rusești.
Planurile pentru Letonia
Încercările de a cultiva sentimentele anti-NATO în țările baltice sunt, de asemenea, evidente. De exemplu, canalele de propagandă rusești și grupurile de limbă rusă de pe rețeaua de socializare Telegram amplifică viguros tot ce ține de extinderea câmpurilor de antrenament militar Nursipalu și Soodla. Cel de-al doilea stat baltic, Letonia, intră în același plan de destabilizare, iar conform documentelor publicate, strategia este întinsă tot pe următorii cinci ani, ca și în cazul Estoniei, după cum urmează:
Planurile lui Vladimir Putin în sectoare politice, militare și de securitate în Letonia
- Cultivarea unor forțe moderate, de centru, în rândul liderilor, axate pe dezvoltarea unor relații reciproc avantajoase cu Federația Rusă,
- Constrângerea NATO,
- Rezolvarea problemei apatrizilor în masă,
- Participarea Letoniei la alianțe politice cu Rusia.
Planurile lui Vladimir Putin în sectorul umanitar din Letonia
- Înființarea unei școli în cadrul instituției ruse din Riga, care va deveni un centru de consolidare a limbii, literaturii și culturii ruse,
- Stabilirea statutului limbii ruse ca una dintre limbile de stat.
Planurile lui Vladimir Putin în comerțul și economia Letoniei
- Asigurarea protecției activelor rusești din Letonia împotriva unor eventuale decizii judiciare de înghețare sau de confiscare a proprietății de stat sau private,
- Redirecționarea încărcăturilor către porturile rusești,
- Cooperare comercială și economică pe scară largă.
Planurile pentru Lituania
Experții în securitate spun că planurile lui Vladimir Putin de a câștiga influență asupra Estoniei, Letoniei și Lituaniei amintesc membrilor Alianței de ce a fost o idee atât de bună ca aceste țări să adere la NATO, copnform fostului secretar de stat adjunct al SUA pentru Europa și Eurasia, Dan Fried.
Acesta mai spune că „dacă statele baltice nu ar fi făcut parte din NATO, ar fi fost invadate de Rusia până acum. Dar, fiind membre NATO, Rusia nu are de ales decât să se angajeze în intrigi politice ieftine în țările baltice”. Dar, cu toate astea, documentele publicate relevă cu Putin nu se teme de NATO, iar liderul dela Kremlin nu a exclus nici Lituania, după cum arată și cei cinci ani planificați în documente:
Planurile lui Vladimir Putin în sectoare politice, militare și de securitate în Lituania
- Împiedicarea desfășurării în Lituania a sistemelor de apărare antiaeriană cu rază medie de acțiune/sisteme de apărare antirachetă cu rază medie de acțiune integrate în sistemul unificat de apărare antiaeriană al NATO,
- Realizarea unei reduceri a numărului și a amplorii exercițiilor militare NATO în Republica Lituania,
- Să limiteze activitățile de sprijin al Republicii Lituania pentru opoziția rusă,
- Crearea condițiilor pentru ca guvernul lituanian să recunoască daunele aduse securității sale naționale de consolidarea militară a NATO în regiune,
- Să restabilească o relație constructivă între Lituania și Rusia, inclusiv în domeniul militar,
- Politicieni lituanieni care doresc să dezvolte relațiile lituaniano-ruse.
Planurile lui Vladimir Putin în sectorul umanitar din Lituania
- Consolidarea legăturilor rușilor locali cu patria istorică,
- Extinderea operațiunilor fundațiilor, ONG-urilor și ONG-urilor pro-rusești,
- Păstrarea sistemului de învățământ în limba rusă,
- Păstrarea monumentelor, rezistența la falsificarea istoriei și glorificarea nazismului.
Planurile lui Vladimir Putin în comerțul și economia Lituaniei
- Creșterea aprovizionării cu gaze naturale lichefiate și energie electrică rusești,
- Redirecționarea încărcăturilor către porturile rusești,
- Cooperare comercială și economică la scară largă.
Care sunt, de fapt, cele mai mari amenințări ale Rusiei
Potrivit documentelor, Rusia trebuia să se preocupe de anumite amenințări, oricare sau toate acestea putând să o împiedice să își atingă obiectivele în țările baltice. Printre acestea se numărau continuarea militarizării NATO, impunerea de sancțiuni, presupusa falsificare a istoriei și suprimarea limbii, culturii și educației rusești în statele baltice.
Dar alte două riscuri ies în evidență, și anume activitatea centrelor de excelență ale NATO de la Tallinn și Riga și posibilitatea ca statele baltice să se deconecteze de la rețeaua electrică BRELL, care, până acum, le-a ținut atașate de sistemele energetice rusești și belaruse.
BRELL reprezintă sistemul comun de electricitate al Belarusului, Rusiei, Estoniei, Letoniei și Lituaniei. Cu toate acestea, statele baltice au decis acum câțiva ani să înceapă pregătiri ample pentru a se desincroniza de la acest sistem și, dimpotrivă, pentru a se alătura rețelei europene continentale.
În Estonia, costul total estimat al trecerii de la BRELL la rețeaua europeană este de 350 de milioane de euro și include, printre altele, renovarea completă a liniilor de înaltă tensiune care traversează țara până în Letonia. Desincronizarea de la sistemul rusesc este planificată pentru sfârșitul anului 2025, dar țările baltice negociază pentru a vedea dacă pot face acest lucru mai repede. În acest timp, există riscul ca Rusia să deconecteze preventiv țările baltice de la sistemul BRELL pentru a sabota alimentarea cu energie electrică a țărilor baltice. În cel mai rău caz, acest lucru ar putea duce la pene de curent generalizate în cele trei țări.
Concluzie
Faptul că aceste documente au fost elaborate, încă din 2021, spun experții, dau dovada faptului că „planurile lui Vladimir Putin de a invada Ucraina și, posibil, Țările baltice, era de ceva vreme în lucru”. O altă concluzie ar fi că, odată cu intrarea Finlandei în NATO și posibila intrare și a Suediei, tot acel flanc ar putea deveni cu adevărat un pericol pentru Vladimir Putin și ar exista șansa ca ceea ce apare în documente să se și întâmple. Rămâne de văzut ce se va întâmpla.