Cunoscuți în popor și sub denumirea de „dorobanți”, „balatruci”, „pietre vii” sau „pietre care cresc după ploaie”, trovanții au forme bizare, sferice sau elipsoidale, și mărimi diferite, de la câțiva centimetri până la câțiva metri. Cum este posibil ca aceste pietre să crească și să se miște.
Câmpul cu trovanți din Costești este ușor de reperat de către toți cei care au drum spre Târgu Jiu, rezervația naturală este situată la aproxiamtiv 40 de kilometri distanță de Râmnicu Vâlcea, pe marginea DN 67.
Recent, unul dintre cele mai importante site-uri care publică ştiri legate de fenomenele geologice din întreaga lume a publicat un material despre trovanţii din Costeşti – Vâlcea, cunoscuţi drept „pietrele vii” ale României. În articol este explicat procesul prin care aceste pietre par să crească și să se modifice, potrivit Adevărul.
Trovant este sinonim pentru termenul german „Sandsteinkonkretionen” ce denumește o piatră din nisip cimentat. Trovanții s-au format în urma depunerii nisipului transportat de râuri într-o parte a Lacului Getic, lac ce care acoperea zona Olteniei cu milioane de ani în urmă.
Se ştie despre aceste fascinante „pietre vii” că au un miez de piatră cu o coajă exterioară de nisip, iar după o ploaie torenţială se formează mici pietre pe rocile deja existente, care le fac să fie numite „pietre crescătoare”, remarcă cei de la Geology In.
Și mai interesant este faptul că acești trovanți, atunci când sunt secționați, prezintă inele sferice similare cu cele ale unui trunchi de copac. De asemenea, excrescențele prezente pe marginea pietrelor au fost comparate cu niște rădăcini primitive. Se crede că aceste formațiuni arată identic sau foarte asemănător cu rocile alunecoase din Death Valley, California.
Conform Congresului Geologic Internaţional desfăşurat la Oslo în 2008, „Trovanţii” au fost consideraţi, neadecvat, drept „concreţii (formaţiuni) de gresie”. Studiul acestora a început în zona Carpaţilor, încă din 1883 (Cobălcescu), iar până în 1900 Koch şi-a exprimat o serie de opinii cu privire la originea lor.
„Conform ipotezei la care s-a ajuns în cadrul congresului, Trovanţii României reprezintă texturi diagenetice (diageneza reprezintă modificările fizice şi chimice apărute în sedimente între perioada de depunere şi solidificare – n.r.) care reflectă condiţiile paleodinamice (paleoseismice) şi corespund unor tasări specifice ale sedimentelor nisipoase care conţin substanţe (în special carbonaţi) acumulate în nisip, care în timpul şocurilor seismice importante şi sub influenţa forţelor interne de coeziune, ele au avut tendinţa de a forma forme sferice”, mai explică cei de la Geology In.
Datorită forței gravitaționale, a șocurilor seismice, a forțelor de coeziune ale substanţelor (în special tensiunea superficială), precum şi datorită rezistenţei de aderenţă dintre granulele de nisip şi lichid, acestea par că se mișcă. În ceea ce privește forma perfect sferică a pietrelor, aceasta s-a creat în urma magnitudinilor mari şi a duratelor din timpul cutremurelor, când avea loc deformarea suprafeţei terestre şi degradarea geologică.
„Pietrele vii” din România devin treptat mai mari, pentru că absorb o cantitate mare de apă, în acest caz motivul pare să fie acumularea şi depunerile de minerale cimentate din apele bogate de ploaie în carbonat de calciu. Se mai bănuieşte că această creştere a trovanţilor din România are la bază o reacţie chimică între straturile de depozite şi carbonaţii minerali din apa de ploaie.
Altfel spus, trovanţii cresc lor în volum datorită concentraţiei mari de săruri minerale din „amestecul” de gresie format din stratificări complexe ale nisipului cimentat cu carbonat şi ape calcaroase. Când apa de ploaie vine în contact cu aceste substanţele chimice, determină o creştere bruscă a presiunii interne care duce la mărirea lor.
Dacă mergi în Costești, Vâlcea și stai de vorbă cu oamenii locului, vei auzi povești care mai de care mai ingenioase și captivante despre trovanți. Locuitorii vorbesc despre dragoni, șerpi, dinozauri cu aripi, zmei care dau cu sabia în bolovani. Dincolo de toate acestea, acest spațiu a devenit un punct de atracție, care aduce în zonă mii de curioși.
Fascinantele pietre care „cresc” sunt creații geologice neobișnuite, un fenomen pe care nu-l întâlnești prea des. De aceea, Rezervația Naturală Muzeul Trovanților a fost dezvoltată de autoritățile locale. Din 2004 este inclusă în ariile protejate de UNESCO.