Pericolul real la care românii s-au expus în pandemie. Ce afecțiuni grave au suferit, de fapt

Criza sanitară a luat categoric primul loc în subiectele tuturor de pe planetă, dar cu toate astea au existat în acest timp și alte pericole de care oamenii au fost nevoiți să se ferească. Alegerile românilor pentru grija pentru ei.

Pericolul real la care s-au expus românii în timpul crizei sanitare

Coșul românilor de medicamente este mereu plin, iar mulți dintre noi ne-am obișnuit să luăm pastile după ureche, mai cu seamă că în România există posibilitatea să-ți iei multe chiar și fără prescripție, pe când departe de meleaguri sistemul medical e unul cu mult mai strict. În anul 2020, primul afectat aproape în întregime de pandemie, au crescut vânzările de produse pentru afecțiunile nervoase și digestive.

Patru din zece medicamente cumpărate de români în timpul crizei sanitare au fost pentru afecțiuni ale sistemului nervos și digestiv, arată raportul asupra pieței medicamentelor realizat de compania de cercetare de piață Cegedim, citat de Ziarul Financiar. Din punct de vedere valoric, scăderea apetitului pentru medicamente nu s-a văzut, piața chiar continuând să crească în timpul acesta cu 1.3% față de anul anterior. România a eliberat 625 de milioane de cutii de medicamente în 2020, aproximativ la fel ca număr ca în 2019.

Câteva din medicamentele care nu necesită rețetă de la specialist sunt: Herbion Iedera (Produse pentru raceala si gripa), Daleron Cold 3 (Produse pentru raceala si gripa), Septolete Omni spray (Produse pentru raceala si gripa), Nolpanta (Boli gastrice), Herbion lichen de piatră (Produse pentru raceala si gripa), Daleron C junior (Produse pentru raceala si gripa), Nalgesin (Durere), Septolete Omni pastile (Produse pentru raceala si gripa).

Unii medici, plătiți de industria farmaceutică să trimită pacienții la anumite farmacii – raport cc

„Autoritatea de Concurenţă a constatat că există pieţe în care, odată cu apariţia variantelor generice ale unui medicament inovativ, creşte cota de piaţă a altor medicamente inovative, pentru care nu există încă echivalent generic. Concluziile sunt similare cu cele din investigaţia sectorială precedentă, finalizată de Consiliul Concurenţei în 2011, din care a rezultat faptul că există un grad ridicat de concentrare a anumitor pieţe, din cauza comercializării cu precădere a unor medicamente inovative.

Consiliul Concurenţei spune că medicii ar putea fi încurajaţi să prescrie medicamente generice prin oferirea de stimulente financiare în cazul în care se încadrează într-un buget lunar stabilit, iar economiile realizate faţă de bugetul respectiv ar putea fi utilizate de medici pentru alte scopuri precum stagii de instruire. În cazul medicamentelor pentru care există referenţiere, pacientul plăteşte diferenţa dintre preţul de referinţă (de obicei, al celui mai ieftin generic) şi preţul medicamentului care este eliberat efectiv, în funcţie de gradul de compensare”.