Există multe informații contradictorii când vine vorba de pensiile românilor, cel puțin în ultima perioadă. Declarații contradictorii, unele lipsite de fond, promisiuni făcute de guvernanți care s-ar putea să nu fie onorate în situația actuală, și toate în detrimentul pensionarilor români.
La finele lunii iunie, anul curent, oficiali ai Casei Naționale de Pensii s-au văzut nevoiți să iasă în public după ce au apărut informații conform cărora, începând cu data de 1 iulie 2020, legea pensiilor se modifică. Informația preluată de presă a scos din context anumite lucruri, iar CNP a explicat că acea modificare nu avea nicio legătură cu pensiile din România ci din țara vecină, Republica Moldova.
„Pentru o informare corectă a beneficiarilor sistemului public de pensii din România, Casa Națională de Pensii Publice face următoarele precizări:
Informaţiile apărute în mass media în data de 28 iunie 2020 potrivit cărora începând cu data de 1 iulie 2020 legea pensiilor se modifică, vizează sistemul de pensii din Republica Moldova și se regăsesc pe site-ul Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, instituția care gestionează sistemul public de pensii. Orice modificare legislativă care vizează sistemul public de pensii din România se afișează pe site-ul oficial al instituției noastre, Casa Națională de Pensii Publice”, este scris pe cnpp.ro.
Mergând mai departe, în ultima vreme reprezentați ai Guvernului Orban au tot ieșit în public cu declarații, care mai de care, mai populiste, când vine vorba de pensii. Dacă la început se vehicula ideea majorării pensiilor cu 40%, afirmație făcută inițial de premierul ORban, odată cu explozia crizei epidemiologice și a efectului dezastruos asupra economiei românești, cifra inițială a fost micșorată la 15%, conform declarației Ministrului Finanțelor, Florin Cîțu.
Informația, inițial, nu a fost susținută nici de premier și nici de colega acestuia din guvern, Violeta Alexandru, ambii marjând pe aelași procent. Ulterior, după noul calcul bugetar și clarul efect negativ asupra creșterii economice și a colectării banilor pentru bugetul centralizat, s-a ajuns la procentul de 10% cu care să se mărească pensiile. Din păcate, atât în martie, când a început criza, și ulterior, în următoarele luni, specialiștii au tras un semnal de alarmă asupra procentelor vehiculate de guvernați. Printre cei care au încercat să-i facă pe guvernanți să vadă realitatea a fost și economistul Adrian Câciu care trage încă odată semnalul de alarmă. Acesta a afirmat că ”Potrivit ultimelor calcule făcute, riscăm să nu mai avem bani de pensii în următorul an”.
”Dacă România va suferi o contracţie economică de 6% pe anul 2020 (estimari Comisia Europeană) veniturile bugetare vor scădea cu peste 54 miliarde lei. Aceasta este gaura la care trebuie să ne asteptăm şi este rezultatul nu numai al scăderii PIB ci şi al slabei colectări a veniturilor curente. 11,3 miliarde euro! În aceleaşi considerente, PIB-ul nominal va scădea cu peste 10% şi va ajunge la circa 200,47 miliarde euro, mai mic cu 4 miliarde euro faţă de anul 2018 si cu 23 miliarde euro față de anul 2019. Mai grav este că in contextul noului PIB mai mic, ponderea datoriei publice poate depăşi 53% din PIB în contextul creşterii necesarului de finanţare până la 144 miliarde lei în anul 2020, potrivit proiecţiilor Consiliului Fiscal. În acest context, filozofia aceasta de teroreticeni filfizoni de a lăsa veniturile în economie şi a nu colecta veniturile programate este falimentară pentru România”, scrie economistul pe facebook.
Conform analizei făcute de economist, și cu toate promisiunile Uniunii Europene de a ne da banii necesari pentru redresarea economică, România ar putea intra într-un colaps financiar, recte faliment. Cei 80 de miliarde euro anunțai de Klaus Iohannis, bani ce vor veni de la Uniune, nu vor putea fi folosiți decât în urma przentării unor proiecte viabile și realizabile, mecanismul fiind exact același ca la proiectele pe fonduri euorpene, unde statul bagă bani, iar apoi UE face decontul cheltuielilor. Deci, acei bani nu pot fi folosiți pentru datoriile Guvernului către populație, sau orice alte demersuri financiare.
”Ca să înţelegeti de ce e falimentară e foarte simplu:
Cum atragi cele 63 miliarde euro de la UE (granturi totale NGEU+CFM) daca tu nu ai spatiu de indatorare şi de deficit? Din care venituri bugetare? A nu se uita că România este în procedura de deficit excesiv. Asta inseamnă că, începând cu anul 2021 va trebui să reducă deficitul şi în nici un caz să nu îl creasca faţă de anul 2020. A nu se uita că din 2021 Pactul Fiscal din Uniunea Europeana reintră în vigoare şi nu poti depăşi ponderea de 60% datorie publică în PIB.Şi a nu se uita cel mai important lucru: fondurile europene vor fi conditionate de respectarea condiţiilor din Pactul Fiscal: pondere datorie publică în PIB, deficit de 3%, deficit structural de 1%. Nu le respecti, nu primeşti fonduri! Despre asta nu v-a spus nimeni din cei care se laudă şi cred că nici nu ştiu să facă astfel de corelaţii. În încheiere, problemele României sunt socio-economice. Situatia sanitară este o situaţie care face parte dintr-o nouă normalitate cu care toată Europa s-a obişnuit, mai putin decizionali noştrii care o pun pe primul plan. Riscăm falimentul economic şi social. Poate vi se pare dur ce spun dar este o realitate. Anul viitor nu vor fi bani de pensii dacă se continuă în stilul ăsta barbar. Tineti minte cifra asta: 11,3 miliarde euro! Banii astia puteau rezolva problema caderii economice a României şi puteau înlocui împrumuturile pe care actualii decidenti se pregătesc să le ia de la UE. Dacă cineva stia sa îi aducă la buget! Se pare că nu avem norocul acesta!”, a mai scris Adrian Câciu.