În prezent, multe familii se confruntă cu problema conceperii unui copil. Principalele probleme care apar sunt: infertilitatea, problemele de sănătate sau incompatibilitatea dintre parteneri. Această problemă poate fi remediată prin adopție. În România, numărul copiilor abandonați, atât la naștere cât și în spitale și maternități, crește la cote alarmante.

Prin adopție, copiilor li se oferă o familie și un cămin în care pot crește și se pot dezvolta, ca orice alt copil din lume, primind ajutor și suport din partea tuturor.

Pașii pentru adopția unui copil

Cu toate că nu pare dificil, demersurile pot fi mai complicate, când vine vorba de o adopție. Posibila familie ce dorește adopția trebuie să îndeplinească o serie de condiții, și, de asemenea, este monitorizată o anumită perioadă de timp. Din punct de vedere a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției din România, aceasta poate fi internă (persoane cu reședința în România) și internațională (persoane din alte state).

La nivel intern, adoptatorul sau adoptatorii au obligația de a îndeplini condițiile morale și materiale corespunzătoare. Persoanele care au fost condamnate pentru orice tip de infracțiune contra unei alte persoane, pentru pornografie infantilă sau trafic de droguri nu pot face adopție. Nici persoanele ce au fost decăzute din drepturile părintești nu au posibilitatea de a adopta.

În cazul în care minorul ce urmează a fi adoptat a împlinit 10 ani, este necesar și consimțământul părinților naturali. Un prim pas în adopția unui copil este prezentarea la Direcția de Asistență Socială și Protecție a Copilului pentru a discuta cu asistentul social. Ulterior se completează un dosar ce presupune mai multe documente specifice.

Documente pentru adopția unui copil

Evaluarea se face în decurs de 120 de zile de la depunerea cererii, urmând eliberarea atestatului. Acest atestat se referă la un document eliberat de autorități și care se atribuie adoptatorului/adoptatorilor care îndeplinesc condițiile cu privire la situația materială și morală, caracteristicile sociale, medicale și psihologice.

Pentru atestat se iau în considerare următoarele:

•  Personalitatea, starea de sănătate, condițiile din cadrul familiei, posibilitatea de a-i oferi o educație și condiții optime de creștere;
•  Situația financiară privită din punct de vedere a surselor de venit, a cheltuielilor și continuității obținerii venitului;
•  Motivul adopției;
•  Posibile motive care ar putea împiedica adopția.

În urma acestei analize, daca rezultatul obținut este pro, se oferă atestatul, care e valabil timp de doi ani. Există posibilitatea ca adopția să se desfășoare și fără acest atestat.

Spre exemplu, atunci când se dorește adopția unei persoane cu capacitate deplină de exercițiu sau în cazul adopției unui copil de către soțul părintelui natural/adoptiv.

După ce părinții sunt informați cu privire la identificarea copilului potrivit, sunt chemați la o întâlnire cu acesta. Dar ei pot solicita întrevederea cu mai mulți copii.

Potrivirea dintre copil și părinte adoptiv

Un aspect important este compatibilitatea dintre adaptatori și adoptat. Astfel că, se urmărește să existe o potrivire între aceștia, raportată, în principal, la nevoile copilului. Pentru a se îndeplini acest criteriu, se oferă prioritate familiei și rudelor copilului (pană la gradul patru), precum și persoanelor apropiate.

Dacă se remarcă potrivirea, după o anumită perioadă deja stabilită, copilul este încredințat, în vederea adopției pentru 90 de zile. De asemenea, se analizează situația și se întocmesc rapoarte de progres cu privire la potrivire care vor fi înaintate în instanță pentru a decide adopția.

Persoanele ce au realizat adopția pot beneficia de o serie de facilități. Prin Legea nr. 273/2004, oricare dintre soții care au adopta pot solicita un concediu de acomodare și primesc în același timp și indemnizația aferentă. Durata maximă a concediului este de un an, iar valoarea indemnizației se ridică la suma de 1700 lei.