Palatul Știrbey este scos la vânzare. Care este prețul de pornire al licitației

Palatul Știrbey este scos la vânzare. Care este prețul de pornire al licitației

Ministerul Culturii, Consiliul Județean Ilfov și Consiliul Local Buftea nu au dorit Palatul Știrbey, așa că a fost scos la vânzare. Este cel mai vast domeniu pentru evenimente din România cu o istorie ce începe încă din secolul XIX-lea.

Cu cât a fost scos la vânzare Palatul Știrbey

Construcție palatului a început în anul 1850 la ordinul lui Barbu Dimitrie Știrbey, domnitor al Țării Românești, și finalizată în anul 1863. Domeniul se întinde pe o suprafață de 24 de hectare, iar 18 dintre acestea reprezintă un parc cu arbori care au peste 400 de ani, lac interior și deschidere către lacul Buftea.

„Domeniul Ştirbey este extrem de generos, are potenţial turistic, se poate construi aici un hotel, un centru de recuperare, preţul este foarte tentant. Raportat la potenţialul domeniului, preţul este mai mult decât accesibil”, potrivit lichidatorului Euro Insol, companie controlată de Remus Borza.

8 milioane de euro este prețul de pornire pentru care Palatul Știrbey este scos la vânzare, potrivit unui anunţ public realizat de Euro Insol, lichidator judiciar al debitoarei Bucharest Arena, compania care deţine palatul şi domeniul Ştirbey, potrivit zf.ro. Licitația publică va avea loc la sediul Euro Insol din București, pe data de 29 iunie.

De ce a dat faliment compania care deținea Palatul Știrbey

Palatul Știrbey este încadrat ca fiind monument istoric înainte de a fi scos la vânzare de către lichidator. Compania Bucharest Arena a cumpărat în anul 2006 domeniul și Palatul Știrbey de la moștenitorii familiei Știrbey, într-o tranzacție de 9 milioane de euro.

Compania are în acționariat foști angajați din Secretariatul General al Guvernului, iar planul acestora era să dezvolte pe domeniul Știrbey un hotel, o sală polivalentă și restaurante. Cu toate acestea, planul nu a fost dus la bun sfârșit, deoarece compania a dat faliment în anul 2019.

“Creditele contractuale deținute de societate, devenite scadente, au generat dobânzi restante şi penalizatoare. Veniturile înregistrate de societate au devenit insuficiente pentru plata ratelor bancare şi a datoriilor scadente către alți creditori. Lipsa fondurilor s-a concretizat şi în imposibilitatea societății de a pune în practică planul de afaceri propus inițial, plan ce consta într-un ansamblu de restaurante, un hotel şi o sală polivalentă.

Lipsa locurilor de cazare a determinat pierderea unui număr important de evenimente. Astfel, oprirea proiectului poate fi considerată cauza principala pentru nerealizarea planului propus, această fază fiind esențială pentru realizarea cifrei de afaceri propuse şi rambursarea creditelor bancare”, potrivit Euro Insol.

Citește și: Ce secrete ascund unele cetăți din România. Puțini români mai cunosc aceste detalii