Spațiile verzi urbane astăzi nu mai sunt văzute doar ca un element estetic, ci și ca un factor de combatere a poluării, industrializării și antropizării. Menținerea spațiilor verzi reprezintă un echilibru delicat între sustenabilitatea ecologică și cea economică, motiv pentru care mașinile cu motoare electrice sunt din ce în ce mai des folosite. În același context au fost dezvoltate ample proiecte de revigorare a acestor spații verzi în majoritatea orașelor țării. De exemplu, la Constanța, primarul Vergil Chițac propune o taxă pentru întreținerea tuturor spațiilor vezi existente în oraș, conform unui proiect de hotărâre locală.
În ultimele secole, valoarea spațiilor verzi urbane, în special a copacilor, a fost considerată în primul rând în funcție de producția care putea fi obținută. Colbert, ministru al lui Ludovic al XIV-lea, la mijlocul secolului al XVII-lea, a argumentat că stejarii pe care îi plantase la Paris vor fi folosiți pentru construcția navelor Marinei Regale din secolele viitoare.
Astăzi, valoarea acordată spațiilor verzi publice s-a schimbat complet și vizează elemente care au legătură cu mediul, peisajul, teritoriul și calitatea vieții. Acest lucru se datorează faptului că, odată cu creșterea culturii de mediu, am devenit din ce în ce mai conștienți de numeroasele funcții ale spațiilor verzi urbane, indiferent dacă acestea constau în peluze, copaci sau străzi cu copaci.
Funcțiile acestora variază de la cele eco-mediu la cele arhitecturale și estetice. De la cele sociale și recreative la cele culturale și educaționale, de la protecția hidro-geologică la cele de sănătate și igienă. Spațiul verde urban este, prin urmare, înțeles nu numai ca element estetic și peisagistic, ci și ca element de protecție împotriva efectelor climei, ale industrializării și antropizării, precum și ca factor care încurajează socializarea, pe lângă protejarea unui anumit tip de faună urbană, care altfel ar fi destinată să dispară.
Gestionarea lucrărilor de întreținere necesită găsirea unui echilibru corect între durabilitatea mediului și durabilitatea economică, precum și protejarea siguranței lucrătorilor și a cetățenilor. Acest lucru a dus la utilizarea din ce în ce mai frecventă a mașinilor cu motor electric, a căror prezență pe piață este în continuă creștere. În ceea ce privește controlul dăunătorilor, a crescut utilizarea controlului biologic și a gestionării integrate a dăunătorilor, reducându-se astfel consumul de pesticide, în majoritatea orașelor României.
În acest context, pentru întreținerea și gestionarea corectă a spațiilor verzi, în anumite orașe se preconizează necesitatea unor taxe locale cu ajutorul cărora să se consolideze anumite fonduri la nivelul primăriilor pentru a putea face întreținerea acestora și gestionarea lor corespunzătoare.
Așa se face că la Constanța, primarul de aici, Vergil Chițac, a propus un proiect de hotărâre prin care să se instaureze o taxă privind gestionarea și crearea de noi spații verzi în orașul de pe malul Mării Negre.
„Taxa de amenajare și întreținere spații verzi se instituie ca reacție la degradarea spațiilor publice, ca instrument fiscal menit să contrabalanseze efectele negative asociate cadrului urban construit și de atingere a standarului european de 26 mp de spațiu verde pentru fiecare locuitor al municipiului Constanța.
Totodată, taxa creează și asigură veniturile necesare autorității locale pentru acoperirea costurilor cu reabilitarea, extinderea, întreținerea și conservarea suprafețelor de spații verzi în municipiul Constanța”, se arată în documentul citat, conform G4Media.
Conform proiectului taxa ar ajunge la 50 de lei pe an, și ar putea intra în vigoare începând cu anul viitor.