Trecerea la ora de vară se va face în noaptea de 28 spre 29 martie 2020. Ceasurile se vor da înainte cu o oră, ora 3:00 devenind ora 4:00. Efectele schimbării asupra organismului.
Introducerea orei de vară s-a născut ca o necesitate de război, în timpul primei conflagrații mondiale. Austro-Ungaria și Germania au fost primele țări care au introdus acest sistem, din 30 aprilie 1916. Măsura avea ca scop economisirea rezervelor de cărbune necesare producției de război.
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în anul 1917, în timpul Primului Război Mondial. Referitor la acest aspect, regina Maria scria în jurnalul său, la 5/18 iulie 1917:
„De azi se schimbă ora – se dă înainte, ora șapte e deja ora opt și așa mai departe. A trebuit să o facem pentru că rușii așa procedează, ca să evităm confuziile – motivul e economia la electricitate. La început va pricinui totuși încurcături, fără îndoială”.
După război s-a renunțat la folosirea orei de vară, care s-a reintors în anul 1932, din aceleași rațiuni. Până în 1939, ora de vară a funcționat în fiecare ani. Între 1 aprilie 1940 și 2 noiembrie 1942, ora de vară a fost în vigoare permanent în țară. Din anul 1943, practica a fost din nou suspendată, reîntorcându-se din 1979.
Trecerea la ora de vară ne poate afecta, dar nu pe termen lung, în cazul tinerilor și oamenilor sănătoși. În schimb, persoanele care suferă de depresie și anxietate, dar și vârstnicii, ei ar putea simți un disconfort crescut ca urmare a modificării. De asemenea, excepție de la regulă nu fac nici cei care au o sensibilitate mai mare a ceasului biologic, putând resimți mai intens această schimbare.
„Activitatea sistemului nervos empatic este accelerată. Putem avea tulburări de ritm cardiac și variații ale tensiunii arteriale. Creșterea orelor de lumină influențează dispozițiile noastre. E foarte posibil ca, în urma acestei deteriorări a calității și cantității somnului să ne concentrăm mai greu, să fim mai puţin vigilenţi”, spune psihologul Cristina Fulop.