Oana duce dorul spectacolelor:
”Au reînceput concertele, e o nebunie în toată lumea, nu știu exact dacă ne vom reîntâlni cu perioade de stabilitate. Mă bucură dacă teatrele de vară vor fi din nou pline.
M-aș bucura să se redeschidă și marile săli, în toamnă sau în iarnă, sunt însă un pic sceptică, privind acest subiect”.
Oana Sîrbu ne-a vorbit, pentru impact.ro, și despre piesa ”Ani de liceu”, coloana sonoră a peliculei ”Liceenii”, inclusă în repertoriul ei:
”Melodia este o capodoperă, pare simplă, dar nu e deloc, e foarte elaborată. E compusă de un mare muzician, Florin Bogardo.
Lumea, în general, îi știe această melodie, din creația lui, pentru că este populară, pentru că filmul se difuzează și acum foarte des, pe toate canalele de televiziune.
Fără această piesă, filmul ”Liceenii” nu ar fi avut același succes, are niște versuri absolut admirabile, scrise de Șașa Georgescu. Este compusă la rugămintea regizorului Nicolae Corjos, cu care Florin Bogardo mai colaborase și pentru ”Declarație de dragoste”, unde, de asemenea, scrisese o piesă frumoasă.
A fost o melodie populară prin construcția armonică, prin ritm și prin versuri. A avut succes și datorită interpretării protagoniștilor, Stela Enache și Florin Bogardo!”.
Oana a mai adăugat: ”A fost o întâmplare fericită participarea mea în ”Liceenii”, dar mie mi-a plăcut mereu să cânt. Florin Bogrado mi-a dat acordul să interpretez această piesă.
Într-o zi, m-am întâlnit cu soția lui, Stela Enache, ea mi-a adus un CD, pe care era înregistrat negativul respectiv. De atunci, o tot interpretez.
Melodia este inclusă în spectacole, cu bandul meu, am pus-o și pe ritm de samba, am cântat-o și cu acordeon, alături de Marian Mexicanul, și cu clarinet, sună extraordinar de bine, poate fi transpusă pe orice ritm. Cred că de sute de ori am cântat-o”.
”Colaborarea noastră există din 1985. Ne-am cunoscut la Teatrul de revistă ”Constantin Tănase”, unde începusem să cânt. El era atunci dirijor secund și basist. Am colaborat cu el la primele melodii de succes, ”Dacă te-am mințit cândva”, ”Te iubeam”, ”O clipă de soare”, ”Vei reveni”, avem și câteva albume împreună și piese elaborate, ritmate, suntem doi oameni care împărtășesc aceeași dragoste pentru muzică.Am crescut împreună, cu pregătirea profesională a lui Virgil, îmbogățindu-mă cu muzica pe care o ascultam la început (The Beatles, Joni Mitchell, Earth, Wind & Fire), și pe care am abordat-o și în colaborarea noastră.Vom mai colabora, însă, și cu piese noi, dar, dacă nu sunt difuzate pe radiouri, e complicat să faci producție de unul singur. Avem împreună și albumul pentru copii ”Sunt șic”, care se găsește la Magazinul Muzica, dar și ”Rugăciuni pentru copii”, un album în ediție limitată, un ”Best Of”, și albume de Crăciun.
”Am colaborat, în cei peste 35 de ani, de când ne știm, doar în trei sau în patru spectacole. Am filmat împreună și în show-ul de Crăciun, de anul trecut, de la Antena 1, unde am fost lideri de audiență pe momentul respectiv.Mi-a plăcut, a fost extraordinar de bine realizat, ca imagine și ca sunet. Ultimele concerte au fost cele de acum cinci ani, de la Sala Palatului, dar am fost alături de el și la ”Dansez pentru tine” (PRO TV). Apoi, în 2010, am pus voci pentru piesa lui Ștefan, ”Super love”, care apare și pe albumul lui, cu același nume.M-a încântat enorm colaborarea. La început, după ”Liceenii”, colaboram foarte mult, pentru promovarea filmului. Nu știu când va fi următorul moment, fanii îmi scriu pe conturile sociale că vor să ne vadă mai des împreună, în spectacole, pe mine și pe Ștefan, și mă bucură asta, am primit numeroase mesaje frumoase, pe Facebook și pe Instagram”, ne-a mai spus Oana Sîrbu, pentru impact.ro
Oana Sîrbu a dat timpul înapoi și și-a amintit cu nostalgie de anii copilăriei, când devenise vedeta curții bunicilor.
Primii ei spectatori erau cei doi vecini, Vali și Cornel:
”Copilăria a fost cea mai frumoasă perioadă a vieții, am avut o copilărie superbă, cu familia toată adunată la fiecare sărbătoare, petreceam foarte multă vreme în curtea bunicilor, mă jucam cu copiii de pe stradă, aveam doi vecini, Vali și Cornel, pe care i-am reîntâlnit prin intermediul rețelelor sociale.
Ne jucam, ei, săracii, erau terorizați, că recitam toate cupletele de la Teatrul ”Constantin Tănase”, făceam mici scene din scaune și din scânduri, cântam la capătul unei coarde de sărit, făceam un microfon, recitam poezii și cântam, eram vedeta curții bunicilor.
Tata era foarte multă vreme plecat, chiar zilele trecute am dat peste câteva fotografii cu el pe motocicletă, venea la școală, ca să asiste la serbările de sfârșit de an. Primeam cadouri, de 1 Iunie. La Școala Iancului, nr. 52, doamna profesoară de istorie Boboc, care era foarte micuță și avea părul cârlionțat, ne aducea prăjituri făcute de ea în casă. Era severă și critică, dar extrem de sufletistă și de inimoasă”.