Pe 27 septembrie, anul curent, Comisia Europeană a adoptat o evaluare pozitivă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României. Era un pas important pentru România, prin care UE urmează să plătească 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro în împrumuturi României. Banii vor veni prin proiectul Facilități pentru Redresare și Reziliență (FRR). Această finanțare va sprijini implementarea măsurilor cruciale de investiții și reforme prezentate în PNRR.
După votul din 27 septembrie, președintele CE, Ursula von der Leyen a venit la București pentru a anunța oficial acordarea granturilor, de 14,2 miliarde de euro și 14,9 miliarde de euro în împrumuturi, României. Pe lângă proiectele legate de infrastructură, digitalizare, etc., PNRR cuprinde și reformele în domeniul asistenței sociale și a Legii Pensiilor.
Încă de la primul draft al PNRR, s-a vorbit despre reforma în sistemul social de pensii din România. S-au vehiculat idei despre noi norme de echitabilitate a calculării pensiilor și a standardizării vârstei de pensionare atât pentru bărbați, cât și pentru femei.
România s-a angajat în reforma pensiilor cu scopul de a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii. Reforma politicii fiscale, în vederea luării de măsuri pentru creșterea veniturilor bugetare din impozite, optimizarea cheltuielilor și asigurarea aplicării cadrului fiscal, este un al punct din PNRR.
Schimbarea sistemului de remunerației în administrația publică, pentru a evita eventualele creșteri bruște ale cheltuielilor salariale și intențiile de creare și operaționalizarea unei Bănci Naționale de Dezvoltare, care lipsește în România, sunt alte puncte din acest poriect.
Încă de la venirea la guvernare Florin Cîțu și echipa sa de la Ministerul Muncii, în frunte cu Raluca Turcan, au vorbit de schimbarea sistemului de pensii din România. De la un nou sistem de calcul al pensiilor, de impozitare, și până la mărirea vârstei de pensionare și eliminarea pensiilor speciale, toate aceste puncte se regăsesc în PNRR, puncte fără de care CE nu ar fi aprobat granturile și împrumuturile.
Așa se face că o primă schimbare va fi limita de ieșire la pensie. Dacă acum, pentru femei, este de 61 de an, din 2030 se dorește să se ajungă la 63 de ani, conform declarațiilor președintelui Casei Naționale de Pensii, urmând ca mai apoi să se facă egalizarea înre cele două categorii, și să se ajungă la 65 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
”Este o tendință în toate statele din Uniunea Europeană a creșterii vârstei de pensionare datorită speranței de viață, care este în continuă creștere.
În acest moment, vârsta de pensionare în România este de 65 de ani la bărbați și – în 2033 – se ajunge la 63 de ani la femei.”
În același timp, în aceeași reformă din PNRR, statul dorește să extindă vârsta de pensionare, cu ajutorul unor stimulente financiare, până la vârsta de 70 de ani, și tot prin PNRR, guvernul Cîțu își asuma decizia de a nu mai genera alte categorii de pensii speciale, iar pe cele existente să le raționalizeze, și ulterior chiar să le desființeze.