Oamenii de știință au descoperit o metodă ingenioasă de a folosi zațul de cafea, în timp ce cererea pe piața construcțiilor este din ce în ce mai mare, iar resursele naturale, precum nisipul, se finalizează. Pe viitor, s-ar putea să nu mai arunci deșeul de la cafea la gunoi.
În fiecare an, la nivel global, se înregistrează câte 10 miliarde de kilograme de zaț de cafea. Majoritatea deșeurilor de acest fel ajung la gunoi. Eliminarea lor în mod organic ar putea fi o provocare pentru mediu, deoarece zațul de cafea emite cantități mari de gaze cu efect de seră.
Printre gazele cu efect de seră eliminate de zaț se numără metanul și dioxidul de carbon. Specialiștii de la Universitatea RMIT Rajeev Roychand spun că acestea contribuie la schimbările climatice.
Citește și: O femeie a pus zaț de cafea și ulei de măsline pe față. Ce s-a întâmplat peste cinci minute
Între timp, la nivel global, piața construcțiilor este în plină expansiune. Există o cerere din ce în ce mai mare pentru betonul realizat din resurse intensive, cum ar fi nisipul de pe albiile și malurile râurilor, doar că aceasta are impact mare asupra mediului, potrivit inginerului Jie Li de la RMIT.
„Există provocări critice și de lungă durată în menținerea unei aprovizionări durabile de nisip, din cauza naturii limitate a resurselor și a impactului asupra mediului ale exploatării lui. Am putea păstra deșeurile organice”, a propus inginerul, făcând referire la zațul de cafea.
Zațul de cafea nu poate fi adăugat în beton, deoarece substanțele chimice care se scurg slăbesc rezistența materialului de construcție. În schimb, se poate proceda altfel. Echipa de cercetători de la RMIT a folosit niveluri scăzute de energie pentru a încălzi zațul de cafea la peste 350 grade, lipsindu-le și de oxigen.
Acest proces se numește pirolizare. Descompune moleculele organice, rezultând un cărbune poros, bogat în carbon, numit biochar, care poate forma legături cu matricea de ciment și, prin urmare, se poate încorpora în produsul propriu-zis.
Citește și: Nu mai arunca niciodată cafeaua care a rămas în filtru sau în ibric. Ce să faci cu ea, de fapt
Specialiștii de la RMIT au încercat să pirolice zațul de cafea la 500 grade Celsius, însă particulele de biochar ce au rezultat nu au fost la fel de puternice. Cercetătorii au precizat că trebuie să facă și alte evaluări pentru a testa durabilitatea pe termen lung a tipului de ciment cu zaț de cafea.
În prezent, se fac analize privind funcționarea modelului hibrid cafea-ciment în timpul ciclurilor de îngheț/dezgheț, absorbție de apă, abraziuni și mulți alți factori de stres ce ar putea conduce la deteriorare. Poate fi însă o utilizare ingenioasă a zațului de cafea, dacă într-adevăr dă rezultate bune.